Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

​Predica Preafericitului Patriarh Kiril, ţinută de la balconul clădirii Patriarhale în lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie de ziua pomenirii cuviosului Serghie de Radonej

​Predica Preafericitului Patriarh Kiril, ţinută de la balconul clădirii Patriarhale în lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie de ziua pomenirii cuviosului Serghie de Radonej
Versiune pentru tipar
18 iulie 2012 18:27

La 18 iulie 2012, de ziua aflării cinstitelor moaşte ale cuviosului Serghie, egumenul de Radonej, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril a oficiat Dumnezeiasca liturghia la catedrala „Adormirea Maicii Domnului” în lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie şi un Te Deum pe piaţa Sobornicească  în faţa icoanei venerate a Cuviosului.

După terminarea serviciului divin Preafericitul Stăpân s-a adresat de pe balconul clădirii Patriarhale către participanţii la solemnităţi cu o predică.

Pe voi pe toţi, dragi fraţi şi surori, vă felicit cordial cu ocazia marii sărbători pentru pământul Rusiei – ziua pomenirii sfântului cuviosului şi purtătorului de Dumnezeu Serghie, egumenul de Radonej, fondatorul acestui lăcaş sfânt!

Astăzi mii de oameni s-au adunat aici. Eu de pe acest balcon vă văd bine pe toţi – persoane de diferită vârstă şi, se prea poate, de diferită naţionalitate, dar care aparţin la o singură Biserică Ortodoxă Rusă. Noi am sosit încoace, când vara e în toi, cu o misiune specială – pentru a ne ruga în acest loc sfânt.

Actualmente există foarte multe alternative. Oamenii pleacă la odihnă, la staţii balneare, petrec timpul vesel, iar noi în număr mare ne-am adunat doar cu un singur scop – să ne rugăm. Săvârşim noi acest lucru într-o zi deosebită. Eu am să vă amintesc istoria acestei zile.

La 5 iulie după stilul vechi, în anul 1422, când călugării au început construcţia catedralei „Sfânta Treime”, la ale căror ziduri ne-am adunat astăzi, ei au găsit rămăşiţele pământeşti ale cuviosului Serghie. Acest eveniment a fost precedat de o viziune în vis unuia din cei care trudeau. A venit la el cuviosul Serghie şi i-a arătat locul, unde se află rămăşiţele lui. A spus: „în jurul trupului meu este apă, luaţi-mă pe mine de acolo”. Şi anume atunci, când au început să sape şanţuri, pentru a pune fundamentul, într-unul din şanţuri, în apă, a fost găsit sicriul cuviosului Serghie. Dar şi trupul lui s-a păstrat în mod minunat, chiar şi hainele.

Cu evlavie au fost duse moaştele cuviosului în biserica „Sfânta Treime” de lemn, care se afla în apropiere. Ea se afla pe locul, unde se află acum biserica „Sfântul Duh”. Iar când apoi cei mai buni zidari ai Patriei noastre au ridicat catedrala de piatră „Sfânta Treime”, măreaţă pentru timpurile acelea, acolo au fost puse moaştele sfântului cuviosului părintelui nostru Serghie, egumenul de Radonej.

De ce atât de repede s-a proslăvit sfântul cuviosul Serghie? Au trecut exact 30 de ani din ziua adormirii lui, căci a plecat din lume în anul 1392. Nu este întâmplător că totul s-a petrecut atât de repede, deoarece de acum din timpul vieţii stareţul acesta radia un fel de energie, un har deosebit al lui Dumnezeu. El nu numai că a avut puteri să adune în aceste păduri de netrecut de la Radonej, fără drumuri, pe ucenici în jurul său. El a avut puteri să răspândească pe ucenicii săi în multe alte pământuri ale Rusiei unde, după modelul mănăstirii „Sfânta Treime”, creată de el, au început să fie create sfinte lăcaşuri.

La sfântul cuvios venea lume, fiindcă multe învăţau de la cuvintele lui. Lumea venea la el, pentru că cuvintele cuviosului aveau o putere enormă de acţiune asupra societăţii de atunci, a Rusiei feudale divizate. Şi nimeni din personalităţile istorice din acele timpuri nu au servit la unirea cnezatelor ruseşti divizate în aşa măsură, în care a făcut-o cuviosul Serghie, asigurând, astfel biruinţa armatelor ruse pe câmpul de la Kulikovo. Căci dacă la chemarea cuviosului nu s-ar fi împăcat cnejii, atunci nu ar fi fost nici un fel de oaste rusă. Şi nu se ştie câte secole ar mai fi rămas ţara noastră sub stăpânire străină. Este suficient de spus, că aidoma jugului tataro-mongol, un alt jug de altă credinţă a domnit asupra unor ţări timp de 500 de ani. Iar noi ne-am eliberat pământul nostru şi nici un savant, nici un istoric, nici un cercetător nu a avut dubii privitor la faptul că rolul hotărâtor în unirea poporului l-a jucat cuviosul Serghie – sfântul şi eroul istoriei noastre.

Dar de ce a reuşit să o facă? Nu este întâmplător că cuviosul Serghie a numit lăcaşul său sfânt „Sfânta Treime”. Trei feţe a unui Singur Dumnezeu, esenţa triplă a lui Dumnezeu, care se arată lumii în trei Personalităţi, poartă în sine o taină de nepătruns. Uneori unii din afară critică această învăţătură a Bisericii pe motivul insuficienţei de logică. Dar anume în aceasta constă puterea, că omul nu poate demonstra altora ceea ce este alogic. Învăţătura despre Sfânta Treime este mai presus decât raţiunea noastră omenească, este mai presus decât experienţa noastră. Dar anume prin această învăţătură se descoperă ceva măreţ, care îţi taie răsuflarea prin profunzime, putere şi înţelepciune. Legea internă a vieţii lui Dumnezeu este dragostea şi unitatea. Este o astfel de unitate, încât noi vorbim nu despre trei dumnezei, dar de un Singur Dumnezeu, unitate care uneşte pentru vecie triada Dumnezeiască.

Cuviosul Serghie nu doar cu mintea a înţeles această taină a Sfintei Treimi – cu inima o înţelegea. Înţelegând cât de important este ca oamenii să cunoască această dogmă Dumnezeiască a unităţii Sfintei Treimi, el îi învăţa pe ucenicii săi. Şi cât de important era acest lucru în vremurile, când Rusia era divizată! Exemplul lui Dumnezeu, care trăieşte conform legii dragostei, a fost o pildă plină de inspiraţie pentru oameni. Şi în faţa unicei Troiţe se distrugea, după spusele cuviosului Serghie, divizarea lumii acesteia.

Astăzi noi avem nu mai puţine provocări, care sunt în stare să distrugă unitatea vieţii poporului. Noi vedem cât de mare este scindarea dintre popoare, state, cât de încordate sunt relaţiile politice. Noi auzim de războaie şi de zvonuri de războaie (Mt. 34:6). Un om care gândeşte nu poate cu inimă uşoară să privească ultimele ştiri sau să citească ziare, înţelegând cum discordia lumii acesteia  distruge convieţuirea omenirii. În deosebi ne nelinişteşte ceea ce are loc în Patria noastră. Aidoma cuviosului Serghie, privind la sfinţenia, tăria, dragostea, unitatea Sfintei Treimi, noi din acest loc adresăm chemarea către toţi compatrioţii noştri – să depăşim răzmeriţele lumii acesteia.

Nu este simplu, deoarece discordia provine din perceperea hipertrofiată, trufaşă a propriei personalităţi, a nedorinţei de a-şi împărţi cu alţii viaţa, gândurile, resursele. Toate acestea duc la o oarecare atomizare a societăţii, când canvaua relaţiilor sociale se destramă sau când pe această canva a relaţiilor sociale se aplică pecetea straşnică a scindărilor, confruntărilor şi a luptei.

Pentru a putea trăi în pace cu toată lumea, trebuie să învăţăm a ne dărui altora. Trebuie să învăţăm să păstrăm ceea ce este sfânt pentru popor, ceea ce este factorul unificator, ce este fundamentul unităţii şi bunăstării lui. Noi trebuie să păstrăm poruncile noastre morale, care au parvenit la noi de la Însuşi Dumnezeu şi care au intrat în cultura istorică a poporului nostru. Noi trebuie să păstrăm credinţa noastră. Noi trebuie să putem aduce jertfă, să fim capabili a împărţi viaţa cu alţii. Şi atunci, după chipul Sfintei Treimi, scindarea lumii va fi distrusă.

Cineva poate spune: „Este ireal, priviţi la ceea ce se petrece în jurul nostru”. Însă chiar aşa i se spunea sfântului cuviosului Serghie: „este ireal, cneazul Oleg de Reazan este împotrivă, alţi cneji sunt împotrivă. Cum vei putea uni pe aceşti cneji mândri, cruzi, care nu văd mai departe de lungul nasului lor într-o singură oaste, cum îi vei putea supune unei singure voinţe?” Dar anume pentru faptul că cnejii în inima lor aveau credinţa ortodoxă, cuviosul Serghie i-a ajutat să înţeleagă, că prin dragoste şi unitate suntem tari.

Iar astăzi el, inclusiv şi prin această sărbătorire,  adresează către ţara noastră, către Rusia istorică acelaşi cuvânt: prin dragoste şi unitatea ne vom salva şi discordia lumii acesteia o vom distruge prin comunicare în duh cu Sfânta Treime, prin chipul dragostei şi unirii în cuget. Să ne ajute Domnul în unitate, în comunicare, în susţinere reciprocă şi în solidaritate, care întrece prin putere duhovnicească orice neputinţă omenească, ca să  făurim unitatea Patriei noastre întru slava lui Dumnezeu. Amin.

Serviciului de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii

Versiunea: ucraineană, rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV Jocuri Olimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Patriarhului cu prilejul sărbătoririi Zilei tineretului ortodox

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV-lea Jocuri Olimpice și cele de-a XIII-lea Jocuri Paralimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril în legătură cu desfășurarea acțiunii caritabile „Ziua milostivirii și compasiunii față de toți cei care se află în închisori”

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la Congresul internațional al profesorilor și lectorilor de limbă rusă

Cuvântul de învățătură al Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostit la înmânarea toiagului arhieresc Preasfințitului Gherasim, episcop de Vladikavkaz și Alania

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat participanților la solemnitățile din Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Serghie de Radonej

Mesajul Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Preafercitului Patriarh al României Daniel cu prilejul aniversării întronării

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski”

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul Zilei treziei