Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Preafericitul Patriarh Kiril şi preşedintele conferinţei episcopale catolice din Polonia mitropolitul Iuzef Mihalic au semnat Adresarea comună către popoarele Rusiei şi Poloniei

Preafericitul Patriarh Kiril şi preşedintele conferinţei episcopale catolice din Polonia mitropolitul Iuzef Mihalic au semnat Adresarea comună către popoarele Rusiei şi Poloniei
Versiune pentru tipar
17 august 2012 15:54

La 17 august 2012, în Palatul regal din Varşovia, a avut loc ceremonia solemnă de semnare de Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril şi de preşedintele conferinţei episcopale catolice din Polonia mitropolitul Iuzef Mihalic a Adresării comune către popoarele Rusiei şi Poloniei.

La ceremonie au fost prezenţi Preafericitul Mitropolit al Varşoviei şi al întregii Polonii Sava şi membrii delegaţiei Bisericii Ortodoxe Ruse.

În sala Mare a adunării din Palatul regal Preafericitul Patriarh Kiril şi toţi oaspeţii prezenţi au fost salutaţi de directorul Palatului Regal din Varşovia, profesorul Andjei Rottermund. A răsunat, de asmenea, şi salutul directorului Centrului de dialog şi conceliere ruso-polonez, doctorul Slavomir Dembski.

Apoi Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril şi preşedintele conferinţei episcopale catolice din Polonia mitropolitul Iuzef Mihalic şi-au pus semnăturile sub Adresarea comună către poporele Rusiei şi Poloniei.

Esenţa adresării, care nu se include în tipul de documente teologice şi interbiserişti şi nu se referă la problemele confesiunii, constă în chemarea către conciliere şi iertarea reciprocă în spiritul dragostei creştine. În adresare, în special, se vorbeşte următoarele: „După Războiul al doilea mondial şi experienţa dureroasă a ateismului, impus popoarelor noastre, astăzi noi păşim pe calea reînnoirii duhovniceşti şi materiale”. Se subliniază că această reînnoire trebuie să devină, întâi de toate, o reînnoire a omului şi, în consecinţă, o reînnoire a relaţiilor reciproce dintre popoare.

Chemările către credincioşii Rusiei şi ai Poloniei de „a cere iertare pentru obidele, nedreptăţile şi orice fel de rău, pricinuit de unii altora” nu semnifică uitarea, se spune în document. „Memoria prezintă prin sine o parte importantă a identităţii noastre. Noi, de asemenea, avem datoria memoriei în faţa victimelor trecutului, care au fost supuse chinurilor şi şi-au jertfit viaţa pentru fidelitate lui Dumnezeu şi patriei pământeşti. A ierta – semnifică refuzul la răzbunare şi la ură, participarea la făurirea înţelegerii şi frăţiei dintre oameni, dintre popoarele şi ţările noastre, ceea ce prezintă fundamentul unui viitor paşnic”.

Popoarele rus şi polonez sunt unite prin experienţa celui de al doilea război mondial şi perioada represaliilor, generată de regimurile totalitare.

Conducându-se de ideologia ateistă, aceste regimuri au luptat cu toate formele de religiozitate şi au dus o luptă îndeosebi de cruntă cu creştinismul şi cu Bisericile noastre. Victime au fost milioane de oameni nevinovaţi, despre acest fapt amintesc numeroasele locuri de executare a sentinţei şi mormintele, care se află atât pe pământul rusesc, cât şi pe cel polonez”, - se vorbeşte în adresare.

În această adresare, destinată politicienilor, activiştilor sociali, savanţilor, oamenilor de cultură şi artă, celor credincioşi şi celor necredincioşi, se conţine chemarea la dezvoltarea dialogului, la restabilirea încrederii reciproce şi la apropierea dintre popoarele rus şi polonez în faţa responsabilităţii creştine comune şi a necesităţii de soluţionare a aceloraşi sarcini în etapa contemporană.

După semnarea documentului, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril s-a adresat către cei prezenţi:

„Înaltpreasfinţia Voastră, dragi părinţi, fraţi şi surori!

Mai întâi de toate, aş vrea să mulţumesc pe toţi cei prezenţi pentru întâlnirea caldă pe pământul polonez.

Actualmente, în lume, mai mult ca oricând în istoria omenirii, relaţiile dintre state şi popoare sunt determinate de considerente pragmatice şi se bazează pe interes reciproc. Bisericile nu pot nega importanţa acestor factori, dar „nu numai cu pâine va trăi omul” (Mt. 4:4). Bunăstarea economică, făurită pe tendinţa egoistă de a folosi pe cei apropiaţi şi pe cei depărtaţi doar în calitate de sursă de venit, în consecinţă va aduce deziluzii şi suferinţe. Pentru a evita aceasta, în domeniul relaţiilor internaţionale este necesară conduita conform „regulei de aur”: „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor” (Mt. 7:12).

La nivel internaţional se depun eforturi susţinute în vederea apropierii popoarelor noastre, ceea ce, fără îndoială, corespunde intereselor noastre economice. Însă doar considerentele de ordin economic nu sunt suficiente pentru făurirea relaţilor frăţeşti dintre ruşi şi polonezi. Anume de aceea noi, creştinii, suntem chemaţi să aducem o contribuţie deosebită în procesul foarte dificil al concilierii ruso-poloneze.

Insuficienţa componentei morale în relaţiile dintre popoare duce la faptul că oamenii nu observă alte motive pentru comunicare, decât doar avantajul reciproc. Este un fapt regretabil, care face ca fundamentul politicii mondiale să fie şubred. De aceea popoarele, care se conduc în viaţa lor de valori duhovniceşti, sunt chemate să construiască un alt tip de relaţii, care se află în afara cadrului de uniuni economice şi militare, în afara lumii materiale în genere.

Credinţa creştină, pe care nici ruşii, nici polonezii nu doresc să o ajusteze la normele lumii seculariste – este averea noastră, care posedă un potenţial deosebit pentru unire. Militând pentru dezvolatrea paşnică, cu adevărat frăţească a relaţiilor dintre popoarele Rusiei şi Poloniei, noi chemăm la faptul ca dialogul dintre polonezi şi ruşi să se sprijine pe valorile creştine tradiţionale.

Biserica Ortodoxă Rusă şi conferinţa episcopală catolică din Polonia au depus eforturi susţinute pentru a elabora o Adresare comună către popoarele Rusiei şi Poloniei, convingând în acest caz pe mulţi sceptici de necesitatea apariţiei unui astfel de document. Documentul, semnat acum de noi, nu este o declaraţie politică ordinară, care în număr mare apar în domeniul social, dar o mărturie păstorească despre faptul că și credinţa noastră ne cheamă la depăşirea stereotipurilor negative, formate în decursul istoriei, la respectul şi încrederea reciprocă, capabilă să deschidă perspectiva creşterii în comun, la solidaritate şi dragoste creştină.

În adresarea comună noi mărturisim despre faptul că păcatul este cauza tuturor scindărilor, inclusiv a scindărilor dintre popoare. Acest gând simplu este necesar nu doar de a-l înţelege, dar a-l trăi de către toţi oamenii, care doresc să depăşească divizările din lumea aceasta ca urmare a păcatului. Spre regret, deseori în relaţiile cu cei din jur noi căutăm pe cei vinovaţi, ceea ce doar agravează neîncrederea. Aceasta este manifestarea trufiei care îl aruncă pe om până la infern şi pieire. Tradiţia creştină deţine practica de multe secole a sfinţeniei, care constă în renunţarea la păcat şi dobândirea harului Sfântului Duh. Omul nu întotdeauna deţine suficientă credinţă în faptul că se poate trăi fără a plăti cu rău la rău şi a găsi puteri de a vedea neajunsurile proprii şi a ierta pe alţii. Astăzi, noi am semnat un document care este chemat să întărească pe credincioşii Rusiei şi Poloniei în această credinţă.

În acelaşi timp, creştinii, iertând obidele reciproce, nu pot uita pe cei care au devenit victime ale duşmăniei şi urii, printre ei sunt mulţi dintre rudele şi apropiaţii noştri. Dacă noi ne aflăm în spaţiul tradiţiei creştine, atunci ne este la fel de dragă amintirea tuturor celor nevinovaţi, care au fost omorâţi. Păstrând amintirea despre suferinţele lor, noi astăzi simţim chemarea la binefaceri reciproce.

În document se subliniază că cercetările istorice sunt de domeniul profesioniștilor. Este important ca scopul acestei cercetări să nu fie din nou „clarificarea relaţiilor”. Noi milităm pentru faptul ca rezultatele unor astfel de investigaţii să fie nu doar obiective, dar să ofere prilej de cercetare şi generaţiilor viitoare. Ca tinerii să vadă urmările monstruoase ale devierii oamenilor de la credinţă, ale dispreţului faţă de normele morale, faţă de noţiunile elementare despre adevărul lui Hristos, caritate şi justeţe.

Spre regret, duşmanul neamului omenesc deseori reuşeşte să arunce neghina scindărilor şi a duşmăniei în familia popoarelor creştine; astfel, fiind chemate să mărturisească că Iisus Hristos a venit în trup (1 In. 4:2) pentru mântuirea noastră, ele pot să aibă o atitudine duşmănoasă unele faţă de altele. Noi cunoaştem aceasta din istorie. De aceea ne adresăm către toţi cu cuvinte de conciliere, amintind despre faptul că se apropie astfel de vremuri, când amintirea despre tragediile din trecut trebuie să treacă pe planul al doilea, din cauza provocărilor lumi contemporane. În Adresare se vorbeşte că în zilele noastre popoarele Rusiei şi Poloniei se ciocnesc de eroziunea principiilor morale, bazate pe poruncile lui Dumnezeu, de propaganda avorturilor, a eutanasiei, a unirii dintre persoane de acelaşi sex, de negarea valorilor morale creştine. Noi, de asemenea, suntem martorii luptei pentru izgonirea nu doar a simbolurilor religioase, dar a însăşi credinţei şi a moralităţii din spaţiul social.

În document se subliniază că în zilele noastre creştinii ca niciodată sunt chemaţi să-şi apere umăr la umăr dreptul de a trăi conform credinţei lor, mărturisind Adevărul în faţa celor din jur. Noi nu avem timp pentru meditaţii şi înceteniri. Dacă noi astăzi vom permite să fie distrus fundamentul duhovnicesc al Europei, care este supus pericolului, inclusiv şi din cauza scindărilor noastre, atunci într-un viitor sesizabil pe noi ne aşteaptă astfel de manifestări de ură şi violenţă, în comparaţie cu care secolul al XX-lea poate părea cuiva o epocă a păcii şi a prosperităţii.

A depăşi neîncrederea, a ierta obijduirile reciproce nu este posibil a face fără ajutorul haric al lui Dumnezeu, fără conştientizarea jertfei răscumpărătoare a lui Hristos, care dăruieşte victorie asupra păcatului. Noi credem că dezvoltarea relaţiilor frăţeşti dintre ruşi şi polonezi este bunecuvântată de Domnul nostru Iisus Hristos şi că participarea noastră sinceră la ea va aduce roadele aşteptate de noi.

Adresându-ne cu un mesaj comun către popoarele noastre, noi mărturisim în comun despre intenţia bună a creştinilor Rusiei şi ai Poloniei de a trăi în pace, iertând păcatele şi obijduirile reciproce şi afirmând valorile perene ale Evangheliei”.

După terminarea ceremoniei în Palatul regal din Varşovia, Preafericitul Patriarh a lăsat o inscripţie în Condica oaspeţilor de onoare.

„Evenimentul istoric al semnării Adresării către popoarele rus şi polonez s-a desfăşurat în acest loc, care are o semnificaţie aparte pentru Polonia. Palatul regal din Varșovia, distrus şi restaurat, un simbol al depăşirii scârbirilor, distrugerilor şi al încercărilor de rescriere a istoriei – este o expresie materială şi un simbol al tendinţei celor două Biserici spre reunire şi schimbare a relaţiilor dintre cele două popoare frăţeşti”.

Serviciul de comunicare al DREB/Патриархия.ru 

Versiunea: ucraineană, rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie