Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Chiril în ziua de sâmbătă din prima săptămână a Postului cel Mare după Dumnezeiasca Liturghie în biserica ”Sfântul ierarh Nicolae” din Hamovniki

Predica Preafericitului Patriarh Chiril în ziua de sâmbătă din prima săptămână a Postului cel Mare după Dumnezeiasca Liturghie în biserica ”Sfântul ierarh Nicolae” din Hamovniki
Versiune pentru tipar
23 martie 2013 16:16

La 23 martie 2013, în ziua de sâmbătă a primei săptămâni din Postul cel Mare, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a sf. Ioan Gură de Aur în biserica „Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni” în Hamovniki, or. Moscova.

După terminarea serviciului divin Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către credincioşi cu o predică.

Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Scumpe stăpâne Tihon!

Aş vrea să vă mulţumesc cordial pentru cuvintele calde şi darurile memorabile, care mi le-aţi înmânat, dar principalul este serviciul divin de azi, care a adunat mulţi oameni.

Într-adevăr, biserica moscovită „Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni” în Hamovniki este un loc sfânt deosebit, deoarece aici se află o icoană făcătoare de minuni. Icoana nu este veche – nu a ajuns la noi de pe vremurile apostoliceşti, nu a fost adusă din Bizanţ, nu a fost slăvită pe parcurs de veacuri. A apărut nu demult, în mijlocul secolului al XIX-lea, în gubernia Orlov, iar apoi copia ei a fost adusă la Moscova.

Dar de ce această icoană a devenit atât de venerată? Nici vechime, nici frumuseţe deosebită iconografică, nici chivot scump – nimic din ceea ce ar fi putut atrage atenţia oamenilor. Dar uite cum s-a întâmplat: când icoana a fost adusă la Moscova, în faţa ei au început să se tămăduiască oamenii. Şi nu este nici un fel de autosugestie, deoarece icoana nu era considerată făcătoare de minuni, şi nu e o psihoză în masă, deoarece cu nici un fel de acţiune psihologică nu este posibil de explicat vindecarea de holeră, de maladii extrem de grave ale şirii spinării, de multe alte boli fatale. Sute de moscoviţi au căpătat tămăduire în faţa acestei icoane şi toate aceste cazuri sunt înregistrate, sunt confirmate mai bine decât multe alte evenimente, pe marginea cărora există divergenţe în opiniile istoricilor.

La fântâna goală nu vii să iei apă. Oamenii vin încoace anume pentru că ei, rugându-se la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu „Ajutătoarea păcătoşilor”, capătă cele cerute. De fapt, pe această logică interioară se bazează toată credinţa noastră. Ea doar este bazată nu pe filosofie, nu pe raţionamente. Se prea poate că cineva, care fără raţionamente nu poate veni la Dumnezeu, are nevoie de filosofie – ea este prezentă în învăţătura istorică a Bisericii, în teologie. Însă omul care pur şi simplu are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, care se roagă fierbinte Domnului, Preacuratei Maicii Sale şi capătă cele cerute, nu are nevoie de nici un fel de dovezi şi filosofii, deoarece ceea ce se petrece cu el în mod real, este cea mai mare demonstraţie a prezenţei lui Dumnezeu şi a faptului că Dumnezeu ne aude. Şi dacă nu ar fi existat răspuns la rugăciunile noastre, atunci nu ne-am fi înghesuit azi în această biserică, am fi găsit cu ce să ne ocupăm timpul acolo, în afara incintei. Dar noi suntem aici, noi stăm în picioare trei ore şi ne rugăm. Nouă nimeni nu ne propune să ne aşezăm, nimeni nu ne aduce băuturi răcoritoare, dar noi continuăm să stăm, deoarece înţelegem, că suntem aproape de Dumnezeu şi Domnul acceptă jertfa noastră mică, acceptă rugăciunea noastră, răspunde la rugăciune prin fapte reale.

Anume aşa se salva Rusia. Aşa se salvau oamenii credincioşi, aşa se întărea credinţa în inimile oamenilor – prin apropiere de Domnul, prin experienţa răspunsului real al Cerului la oftările noastre, adresate Lui. Şi cât timp va fi aşa, credinţa este invincibilă şi nici un fel de vorbiri sofisticate, nici un fel de ispite nu o vor putea scoate din inima omului bolnav care, pierzând orice fel de speranţă pentru vindecare, capătă tămăduire la preasfânta icoană a Maicii Domnului. Indiferent ce i-ai spune unei astfel de persoane, ea a trecut printr-o experienţă reală a comunicării cu lumea lui Dumnezeu şi această experienţă nimic şi nimeni nu o va putea anula.

Cum altfel poţi explica supravieţuirea Bisericii noastre în epoca ateismului totalitar, a distrugerii bisericilor, a pângăririi sfintelor relicte, a blasfemiei şi a crimelor? Practic totul a fost distrus, doar unde şi unde mai puteai vedea vreo bisericuţă pierdută pe întinsurile Sfintei Rusii, fiind ca nişte lumânărele mici. Lumina lor era văzută de puţini oameni, dar credinţa în inimile oamenilor s-a păstrat, deoarece nici o distrugere a structurii văzute a Bisericii nu poate nimici puterea ei interioară harică şi nici un fel de prigoniri exterioare nu vor putea distruge credinţa care se bazează pe experienţa personală.

Poporul nostru a trecut prin această experienţă ca, poate, nici un alt popor în lume. Însă azi din nou se creează societăţi de ateişti, noi suntem chemaţi din nou să nu credem, noi din nou suntem luaţi în derâdere, nouă din nou ni se spune: „cum puteţi crede în Dumnezeu, când în lume sunt atât de multe suferinţe?” – de parcă la această întrebare nu există răspuns. El este demult dat şi toate acestea sunt repetate pentru a atrage pe cei fluctuanţi în credinţă, pe cei ce se îndoiesc, care stau cu un picior acolo, în lumea despuiată de ispite, iar cu alt picior – deja în pragul casei. Noi credem că puterea lui Dumnezeu este mai puternică decât puterea diavolului şi toate aceste tentaţii, toate aceste argumente ale necredincioşilor – toate acestea se distrug în faţa icoanei făcătoare de minuni, deoarece în viaţa oamenilor se săvârşeşte minune adevărată, care întăreşte credinţa şi care refractă orice atacuri ale vrăjmaşului.

Fie ca această biserică din centrul Moscovei istorice, cunoscută prin icoana sa făcătoare de minuni, întotdeauna să fie un astfel de izvor de lumină. Fie ca lumina, care emană de la această icoană făcătoare de minuni, să lumineze drumul oamenilor, să le întărească credinţa şi să le dea speranţă. Anume cu aceste gânduri noi azi am săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. Mă bucur că împărăteasa Cerului întinde Acoperământul Ei de asupra la toate persoanele, indiferent de timpul în care vieţuiesc, indiferent de modul lor de viaţă şi de faptul cum se îmbracă şi cum gândesc. Dacă în inima lor este credinţă şi rugăciune fierbinte, Împărăteasa Cerului răspunde la această rugăciune şi dă cele cerute. Pentru rugăciunile Ei Domnul să păzească Patria noastră, Biserica noastră şi poporul nostru în credinţă şi cuvioşie. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie