Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версия
Patriarhia

Mitropolitul de Cernăuți Onufrii: Ceea ce se întâmplă acum – este o încercare a dragostei noastre față de Dumnezeu și față de aproapele nostru

Mitropolitul de Cernăuți Onufrii: Ceea ce se întâmplă acum – este o încercare a dragostei noastre față de Dumnezeu și față de aproapele nostru
Versiune pentru tipar
13 martie 2014 14:12

Locțiitorul catedrei mitropolitane a Kievului mitropolitul de Cernăuți și Bucovina Onufrii a relatat întru-un interviu exclusiv pentru „Jurnalul Patriarhiei Moscovei” în ce constă misiunea Bisericii în situația de criză ce s-a creat.

- Vladâca, mai întâi de toate, spuneți-ne cum se simte Preafericitul mitropolit Vladimir? În ce stare este el acum?

- Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina Preafericitul Mitropolit Vladimir acum se află la spital, unde i se acordă ajutor medical calificat. Îl vizităm cu regularitate. Este conștient, are o privire lucidă, senină. Cu toate acestea, slăbiciunea fizică extremă îi afectează vorbirea. Vorbind în termini medicali, starea lui este critică stabilă. Ne rugăm pentru vladâca nostru și credem, că Dumnezeu îi va ajuta.

- Care este, în opinia Dvs. misiunea Bisericii în acestă situație deloc simplă în care s-a pomenit astăzi Ucraina?

- Misiunea bisericii, indiferent unde se află și pe care pământuri se răspândește responsabilitatea Ei canonică, este imuabilă în toate timpurile. Aceasta este mântuirea sufletului omenesc. În acelaș timp există și circumstanțe pământești, omenești, pe care Biserica nu le poate trece cu vederea. Obiectivul nostru constă în a învăța binele și a chema la pace. Noi trebuie să ajutăm oamenilor să înțeleagă că toate problemele trebuie rezolvate pe cale pașnică, că nu se poate să jignim aproapele, să ridicăm mâna unul asupra altuia și, cu atât mai mult, să ucidem.

- Totuși, cu toate că Misiunea Bisericii este veșnică și imuabilă, situația politică influențează într-un mod sau altul asupra evenementelor care se produc în interiorul ei. Cum poate un creștin care trăiește o viață îmbisericită să-și păstreze pacea în suflet în timp ce în jur clocotesc pasiunile politice?

- Situația politică influențează nu atât asupra Bisericii ca atare, cât asupra unei anumite părți a poporului Bisericii, fără a exclude și clerul. În acest sens situația politică, cu regret, poate aduce confuzie în sufletul omului, poate să-l facă să uite de scopul principal al vieții lui de creștin, să împingă pe plan secundar acea misiune veșnică despre care discutăm. Ceea ce se întâmplă acum este o încercare a iubirii noastre față de Dumnezeu și față de aproapele. Să ne dea Dumnezeu să o trecem cu vrednicie. Chiar și în condiții de instabilitate politică noi nu trebuie să lunecăm în slujirea noastră spre nivelul politic. Pentru că atunci când Biserica devine parte a unui sistem politic, se integrează în el, calea vieții ei se termină odată cu prăbușirea acestui sistem politic, a cărui interese le servește. Oricare regim politic fiind o creație omenească, este de scurtă durată. Pentru a păstra pacea în suflet trebuie să ne rugm mai mult. Dacă creștinul păstrează legătura cu Dumnezeu, el va găsi soluția corectă în orice situație politică. Dar dacă această legătură se pierde și omul se rupe de Izvorul rațiunii și al bunului-simț, atunci schimbările politice îl pot frânge și distruge.

- Cât de veridice sunt știrile mass-media despre capturarea bisericilor și a mănăstirilor în Ucraina?

- Până în prezent au avut loc două cazuri de acaparare a bisericilor în Eparhia de Cernăuți. Din mănăstiri nu a fost ocupată nici una. În general este vorba despre amenințări. Recent liderii organizațiilor religioase din Ucraina s-au întâlnit cu președintele interimar al Ucrainei Alexandr Valentinovici Turcinov. În cadrul întrevederii s-a discutat în particular că, în cazul în care confruntarea politică se va transforma în una religioasă, aceasta va avea consecințe negative foarte serioase pentru țară. Ultima va suferi răni care se vindecă foarte greu. Slavă Domnului, a fost făcută declarația că bisericile nu pot fi capturate. Mi se pare că autoritățile ne-au înțeles. Cred că situația treptat se va normaliza.

- Aveți în spate o experiență unicală arhipăstorească de conducere a unei eparhii multinaționale. Cum reușiți în decursul multor ani să păstrați echilibrul și pacea în turma Dumneavoastră?

- Într-adevăr, în Eparhia de Cernăuți locuiesc ucraineni, moldoveni, români, polonezi, ruși, reprezentanți ai altor naționalități. Fiecare popor are propria cultură, limbă. Există anumite difrențe și în practica liturgică. Secretul păstrării păcii și liniștii în eparhie e simplu. Eu întotdeauna m-am străduit și mă străduiesc să arăt respect pentru cultura și obiceiurile tuturor comunităților etnice. Nu din anumite considerente diplomatice, ci fiindcă Dumnezeu ne învață să iubim și să respectăm omul așa cum este el. O asemenea atitudine respectuoasă întotdeauna provoacă o reacție pozitivă de răspuns. Astfel, în ciuda faptului că au fost tentative de a destabiliza situația din partea unor forțe externe, nu au izbucnit conflicte etnice. Oamenii înțelegeau totul corect și nu se lăsau atrași în provocări.

- În opinia Dumneavoastră, în ce măsură această experiență este aplicabilă la scara întregii țări?

- Cred că este aplicabilă. Ucraina este o țară multinațională. Aici trăiesc ucraineni, ruși, români, moldoveni, tătari, reprezentanți ai altor popoare. Noi trebui să învățăm a respecta cultura unul altora. Cauza apariției situației tensionate de astăzi în mare măsură se ascunde în faptul că una din părți, într-un anumit moment a început să-și impună cultura și modul său de gândire celorlalți. Poți fi sau nu de acord cu vecinul tău, oricum trebuie să-l respecți. Partea de est ar trebui să respecte cultura și obiceiurile părții din vest și vice-versa. Dacă nu vom învăța să facem acest lucru, ne va fi foarte complicat să trăim împreună. Nu vom avea pace, ci dușmănie și confruntări.

- Există o înțelegere a ceea ce tocmai ați spus, la nivelul clerului de parohie?

- Mi-ar plăcea mult să avem această înțelegere. Doar Biserica este astăzi, poate, unica verigă rămasă care unește Estul cu Vestul, menține unitatea poporului în țară. Orice preot știe că în Hristos orice diferențe etnice, sociale și de alt tip trec pe planul doi. Pentru noi orice om este chipul lui Dumnezeu, pe care trebuie să-l iubim și să-l cinstim. Dar una e să știi și alta e să realizezi în viață aceste cunoștințe.

- Astăzi în societatea se vehiculează exagerat tema naționalismului. Unde trece linia de demarcație dintre naționalism și patriotism, în opinia Dumneavoastră?

- Din punctul meu de vedere, patriotismul care se exprimă în dragoste față de țara natală, se transformă în naționalism de îndată ce o persoană începe să impună alteia opinia cu privire la exclusivitatea sa națională. De îndată ce eu încep să mă consider mai bun decât tine și încep să pretind ca să accepți concepția mea și să procedezi așa, cum mie mi se pare corect, eu din patriot mă transform în naționalist.

- La ultimul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina a Patriarhiei Moscovei a fost formată o comisie pentru dialog cu „Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului” și „Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina”. Care sunt perspectivele acestui dialog? Este oare posibilă unirea bisericilor ca rezultat?

- Decizia Sinodului demonstrează că astăzi avem nevoie de o conversație serioasă, cu tact, participanții căreia înțeleg importanța și seriozitatea lucrurilor care se petec. Prin crearea comisiei noi nu atât începem, cât încercăm să reluăm un dialog care are loc mai de demult, dar care deocamdată nu a adus rezultate pozitive. Noi suntem dispuși să discutăm cu reprezentanții „patriarhiei Kievului” și ai „bisericii autocefale”, suntem dispuși să discutăm și despre reunire. Totuși ultima trebuie să se producă nu pe o bază politică, ci pe baza dreptului canonic bisericesc. Este important să înțelegem, că și canoanele bisericești nu sunt ceva depășit și învechit. Ele se bazează pe Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură, de aceea întotdeauna își păstrează actualitatea pentru noi. O uniune a orișice lucru fiind bazată pe principii pământești, omenești niciodată nu este durabilă. Cu atât mai mult o astfel de unire este imposibilă în Biserică, a cărei Cap este Hristos. Pe El trebuie să-l întrebăm despre viitorul nostru; voința Lui trebuie să căutăm să o cunoaștem și să o înfăptuim.

- În opinia Dumneavoastră, cum ar trebui să se dezvolte relațiile dintre Rusia și Ucraina?

- Chiar dacă noi nu am fi același popor și nu am mărturisi aceeași credință, chiar și în acest caz țările noastre ar trebui să se trateze cu respect și să rezolve toate problemele în spiritul respectului reciproc. Doar noi suntem vecini, iar vecinii trebuie să se împace unii cu alții. Aceasta este o lege a vieții. Iar deoarece noi suntem nu doar vecini, dar suntem, în esență, un popor de același neam și de aceiași credință, relațiile dintre țările noastre trebuie să fie frățești, binevoitoare, pașnice. Dorința mea fierbinte în calitate de arhiereu care face ascultarea în Biserica Ortodoxă Ucraineană, este ca Rusia să facă tot posibilul pentru a păstra integritatea teritorială a Ucrainei. În caz contrar, pe corpul unității noastre va apărea o rană sângerândă, vindecarea căriea va fi foarte dificilă și care va avea repercursiuni dureroase asupra comunicării noastre și a relațiilor noastre reciproce.

„Tserkovnyi vestnik”/Patriarchia.ru

 

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie