Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril în Marțea Mare după Liturghia oficiată la mănăstirea „Sfântul mitropolit Petru” din Vysokoe

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril în Marțea Mare după Liturghia oficiată la mănăstirea „Sfântul mitropolit Petru” din Vysokoe
Versiune pentru tipar
26 aprilie 2016 22:47

La 26 aprilie 2016, în ziua de marți din Săptămâna Patimilor, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfințite la mănăstirea „Sfântul mitropolit Petru” din Vysokoe, or. Moscova. După încheierea serviciului divin Preafericitul Stăpân s-a adresat către credincioși cu o predică.

Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Cinstite părinte Potr, egumenul acestei sfinte mănăstiri! Dragi părinţi, fraţi şi surori!

Vă felicit pe toţi cu prilejul zilei de Marţea Mare – ziua consacrată unui timp deosebit în slujirea Domnului şi Mântuitorului. Ca şi în Lunea Mare, azi Biserica ne propune pentru înţelegere cuvintele Mântuitorului pe care El le-a spus în ajunul suferinţelor Sale. De obicei oamenii, încheind o anumită etapă în viaţa lor, fac anumite totaluri. Când au posibilitate să-şi exprime oral sau în scris experienţa acumulată, gândurile lor, ei se străduie să spună ceea ce e cel mai important, cel mai semnificativ. Iată din ce cauză deseori sunt interesante şi pline de învăţătură memoriile celor care ar fi vrut să-şi împărtăşească ceva extrem de important din propria experienţă. Şi iată de ce sună într-un mod deosebit cuvintele Mântuitorului în zilele care preced suferinţele Lui. Domnul ne vorbeşte despre ceea ce e cel mai important (deşi în Evanghelie totul este important, totul are referinţă la mântuire) – cuvintele spuse în zilele de luni şi marţi sunt îndreptate spre ceea ce îl aşteaptă pe fiecare om.

Citirea de ieri din Evanghelie (Mt. 24:3-35) conţine cuvinte prooroceşti despre ultimele zile. Iar citirea de azi (Mt. 24:36-26:2) relatează despre ceea ce va urma după aceste zile de final. Este citirea despre judecata lui Dumnezeu, despre etapa terminală a istoriei omenirii şi a fiecărui om. După judecata, necunoscută de noi, vom intra într-o oarecare nouă dimensiune a vieţii şi, după cum ne învaţă Cuvântul lui Dumnezeu, va fi un cer nou şi un pământ nou (Apoc. 21:1). Este ultimul act al istoriei şi al tainei mântuirii omeneşti şi Domnul ne învaţă despre Judecata de apoi prin cuvinte înţelese de toţi. El din nou se adresează pildelor. De ce pildelor? Deoarece este o alegorie, înţeleasă de fiecare în măsura propriilor puteri şi posibilităţi.

Astăzi noi am auzit pilda despre zece fecioare, înţelepte şi fără minte – despre faptul cum cele înţelepte au umplut candelele cu untdelemn şi L-au întâmpinat pe Mire, iar cele fără minte au ieşit în întâmpinarea Mirelui cu candelele fără untdelemn, astfel au fost lipsite de posibilitatea de a intra la nuntă. Noi am auzit pilda evanghelică despre talanţi – despre faptul cum Dumnezeu îi dă fiecăruia talanţi şi de la fiecare va întreba ce a făcut cu ei. Şi, în sfârşit, a treia povestire – despre Judecată şi despre faptul că Domnul va întreba de la fiecare. Noi am auzit aceste întrebări: ai dat de mâncat celui flămând? Ai dat de băut celui însetat? L-ai primit pe cel străin? L-ai îmbrăcat pe cel gol? Ai cercetat pe cel bolnav? Ai venit la cel în temniţă? Mai mult nu se vorbeşte practic nimic în povestire. Înseamnă oare că Domnul mai mult nu va întreba nimic de la noi? Bineînţeles că va întreba! Însă în această pildă, în această relatare despre judecată, este concentrat sensul cel mai important, precum şi în pilda despre talanţi, şi în pilda despre zece fecioare. Este vorba dacă omul va putea să dea răspuns lui Dumnezeu despre faptele bune săvârşite de el. Doar uleiul din pildă care era la fecioarele înţelepte şi care nu era la cele fără de minte semnifică faptele bune, la fel precum talanţii în altă pildă. Bineînţeles, omul primeşte diverşi talanţi şi în mod diferit aceşti talanţi se pot manifesta în diverse domenii ale vieţii omeneşti, încă valoarea talantului în faţa lui Dumnezeu, în perspectiva eternităţii, constă în faptul dacă acest talant duce cu sine binele şi milostenia oamenilor sau devine doar obiect al mândriei, iubirii de slavă şi dorinţă de creştere în carieră. Nu însuşi talantul prezintă o valoare, dar faptul cum îl utilizăm noi şi, în primul rând, în ce măsură acest talant multiplică binele în această lume. Iar ultimele cuvinte despre judecată ne spun direct ce vrea Domnul de la noi – El cere de la noi atenţie, grijă faţă de aproapele.

Probabil că nu există cuvinte mai pătrunzătoare decât acelea pe care azi le-am auzit, doar fiecare om îşi atribuie aceste cuvinte sieşi. Cel puţin, fiecare dintre acei care însuşeşte raţional Sfânta Scriptură, textul Evangheliei, trebuie să cadă pe gânduri: „Dar unde este untdelemnul faptelor mele bune? Ce voi pune în candelă, întâmpinându-L pe Domnul în văzduh? În ce măsură am dezvoltat capacităţile mele – duhovniceşti, intelectuale, materiale? Ce am făcut pentru oameni? În ce măsură am multiplicat binele în această lume?” Aceste cuvinte sunt o provocare şi pentru cei de la putere, cărora Dumnezeu le-a dat cei mai mulţi talanţi – nu în sensul capacităţilor omeneşti, dar în sensul posibilităţilor de a face bine. Însă aceste cuvinte sunt adresate nu doar celor care sunt la putere, dar şi oricărui om. De la fiecare se va întreba cum au fost realizaţi talanţii, daţi de Dumnezeu, în această viaţă.

Ei, apoi urmează indicaţii concrete referitor la cei flămânzi, însetaţi, goi, bolnavi, cei aflaţi în temniţă. Nu există cuvinte mai clare şi mai directe, de care ar trebui să asociem succesul sau insuccesul în propria viaţă. Şi fiecare trebuie să-şi aprecieze viaţa nu în conformitate cu faptul ce spun despre tine alţi oameni, nu în funcţie de celebritatea numelui tău, nu după numărul părtaşilor, nu din considerentele mărimii salariului tău, dar în funcţie de cât bine ai făcut oamenilor. Fie ca citirea Evangheliei de azi să ne ajute încă şi încă odată nouă tuturor – şi celor care descoperă ceva noi pentru sine în aceste cuvinte, şi celor care cunosc acest text aproape pe de rost – să-l conştientizeze în lumina cuvintelor Dumnezeieşti şi să-şi proclame singuri sentinţa privind propria persoană. Judecata noastră coincide cu judecata lui Dumnezeu, în caz dacă judecata o facem după adevăr. Şi mai bine ca noi singuri să ne  aducem această sentinţă asupra noi înşine, decât mai târziu să auzim osândirea de la Însuşi Judecătorul Divin.

În ajunul zilelor sfinte, consacrate pomenirii suferinţelor suportate de Domnul şi Mântuitorul nostru, pregătindu-ne de trecerea prin aceste zile sfinte, noi trebuie să avem o atenţie deosebită şi faţă de serviciile divine, şi faţă de rugăciune, şi faţă de gândurile privind propria viaţă. Rămân zile puţine de tot până la Paște şi cât este de important ca în aceste zile puţine să putem să descoperim pentru noi ceva extrem de nou şi important, care ne-ar ajuta să ne apropiem de Domnul şi nu doar cu bucurie să întâmpinăm Învierea, dar să  descoperim pentru noi perspectiva unei vieţi noi – acelea care duce la lumină şi la slava lui Dumnezeu. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhiei Moscovei şi al întregii Rusii

Versiunea: rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Predica Patriarhului rostită în Duminica Lăsatului sec de brânză după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica întoarcerii fiului risipitor după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită de sărbătoarea Întâmpinării Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica Vameșului și a Fariseului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită după Liturghia săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski” la cea de-a treisprezecea aniversare a întronării Sanctității Sale

Predica Patriarhului rostită de ziua pomenirii Sfântului Cuvios Serafim de Sarov după Liturghia săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită în Duminica după Nașterea Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită după Vecernia Mare săvârșiită de sărbătoarea Nașterii Domnului

Predica Patriarhului rostită de Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită înaintea săvârșirii Te-Deum-ului cu prilejul anului nou