Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

În Sarov a avut loc întâlnirea Sanctităţii Sale Patriarhul Chiril cu savanţii ruşi din domeniul nuclear

În Sarov a avut loc întâlnirea Sanctităţii Sale Patriarhul Chiril cu savanţii ruşi din domeniul nuclear
Versiune pentru tipar
1 august 2016 23:36

La 1 august 2016, în Sarov, în cadrul  mesei rotunde „Credinţă şi ştiinţă – colaborare întru binele Rusiei”, a avut loc întâlnirea Sanctităţii Sale Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril cu savanţii ruşi.

Întâlnirea care s-a desfăşurat la mănăstirea de călugări „Adormirea Maicii Domnului”, Sihăstria din Sarov, a constituit una din acţiunile consacrate aniversării a 70 de ani de la fondarea Centrului nuclear federal din Rusia – Institutul de cercetări ştiinţifice de fizică experimentală din Rusia (CNFR – ICŞFER), care este situat în Sarov.

Mitropolitul de Nijni Novgorod şi Arzamas Gheorghii s-a adresat către participanţii la masa rotundă cu un cuvânt introductiv, în care a relatat despre etapele principale ale renaşterii vieţii bisericeşti în Sarov şi colaborarea cu savanţii din domeniul fizicii nucleare.

„În primăvara anului 1996, acum 20 de ani, a fost creată secţia din Sarov-Diveevo a Soborului mondial al poporului rus”, a povestit mitropolitul Gheorghii. „Din şirul de probleme globale, importante pentru Rusia, au fost abordate, întâi de toate, problemele de securitate naţională”.

„În anul 2012 Sarovul a fost vizitat de Preşedintele Rusiei V.V. Putin. Dumnealui a participat la întâlnirea cu experţii în ameninţările globale ale securităţii naţionale, fortificarea capacităţii de apărare şi ridicarea capacităţii de luptă a Trupelor armate ale Rusiei. În acelaşi an, pe baza mănăstirii din Sarov „Adormirea Maicii Domnului” şi a Centrului nuclear federal din Rusia, cu binecuvântarea Sanctităţii Sale Patriarhul Chiril şi cu aprobarea directorului Corporaţiei de Stat „Rosatom” Kirienko a fost creat Centrul ştiinţifico-duhovnicesc din Sarov”, a menţionat şeful Mitropoliei de Nijni Novgorod.

„Centrul ştiinţifico-duhovnicesc este un anumit laborator, unde se ciocnesc diverse opinii, abordări în soluţionarea sarcinilor care se află actualmente în faţa societăţii ruse. Discuţiile sunt organizate în aşa fel, ca de la probleme pur pragmatice – de ordin ştiinţific, tehnologic, economic, financiar, politic, statal – să se treacă la problemele duhovniceşti şi să se încerce în lumina concepţiei ortodoxe a înţelege problemele contemporaneităţii”, a explicat mitropolitul Gheorghii. „În aceşti ani au fost discutate teme importante, ca de pildă: „Responsabilitatea morală şi duhovnicească a savantului”, „Familia în Rusia în secolul al XXI-lea”, „Corelaţia dintre baza tehnico-ştiinţifică şi cea duhovnicească în dezvoltarea Rusiei şi fortificarea securităţii ei naţionale”, „Securitatea duhovnicească în domeniul învăţământului”, „Sănătatea duhovnicească şi fizică a națiunii, condiţii necesare pentru securitatea naţională a Rusiei”, „Civilizaţia rusă şi restabilirea conştiinţei naţionale”, „Lumea rusă şi noua realitate economică”, precum şi un şir de alte teme”.

Apoi către participanții la întâlnirea s-a adresat Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a felicitat pe colaboratorii CNFR – ICŞFER cu prilejul aniversării a 70 de ani de la fondarea organizaţiei, menţionând că acest institut de cercetare este unul din centrele ştiinţifice-cheie care asigură securitatea ţării. „Aniversarea sărbătorită acum atrage atenţia noastră nu doar la tema apărării militare a Rusiei de ameninţările din exterior, dar şi la conştientizarea unor probleme de natură filozofică şi religioasă”, a adăugat Sanctitatea Sa Patriarhul, abordând tema relaţiilor reciproce dintre religie şi ştiinţă, credinţă şi cunoştinţe.

„Deşi pe parcursul istoriei omenirii relaţiile dintre religie şi ştiinţă se formau în mod diferit, modalităţile de ordin religios şi ştiinţific de cunoaştere a lumii nu sunt în contradicţie una cu alta – în sensul în care nu sunt în contradicţie ştiinţa şi arta, religia şi arta”, a subliniat Sanctitatea Sa Stăpânul. „Putem spune că religia, ştiinţa şi arta prezintă diverse modalităţi de cunoaştere a lumii şi a omului, a cunoaşterii lumii de către om. Fiecare dintre ele are instrumentele sale, metodele sale, ele răspund la diferite întrebări”.

Conform opiniei Sanctităţii Sale, ştiinţa răspunde la întrebările: „cum” şi „ de ce”, iar religia – la întrebarea „pentru ce”.

„Deosebirea dintre mijloacele ştiinţifice şi cele religioase şi imposibilitatea „unirii” lor, nu semnifică deloc că sunt incompatibile. Ştiinţa şi religia, fără îndoială, se completează reciproc în tabloul general al cunoştinţelor noastre despre lume, o fac mai vie şi mai mare. Însă acest tablou integral nu se încadrează pe deplin nici în cadrul ştiinţific, nici în cadrul închipuirilor religioase propriu-zise”, a declarat Sanctitatea Sa Stăpânul.

Întâistătătorul Bisericii Ruse a ieşit cu critica tezei potrivit căreia ştiinţa a devenit una din cauzele principale ale secularizării societăţii. „Mai există o teză despre care se vorbeşte mai rar, dar care este foarte importantă: pentru secularizarea societăţii este de vină, în primul rând, ştiinţa. Este nu doar o simplificare, este pur şi simplu un neadevăr.

Împotriva acestui fapt vorbeşte şi însăşi istoria formării ştiinţei care mărturiseşte des că ştiinţa contemporană este formată întâi de toate de contextul cultural al gândirii filozofico-religioase europene, a întregii dezvoltări intelectuale, legate de metafizica creştină şi reconceperea creştină a  organizării lumii”, a spus Sanctitatea Sa Patriarhul, care este de părerea că pricina secularizării „nu este dezvoltarea ştiinţei, dar ideologia ce face apel la această dezvoltare, fiind legată strâns în istoria occidentală de cultul luminării raţiunii, care ulterior va căpăta forma aşa-numitului scientism – adică a unei poziţii de idei care consideră că ştiinţa este cea mai mare valoare culturală, o modalitate de soluţionare a oricăror probleme ale existenţei etc.”.

Sanctitatea Sa Patriarhul a indicat asupra necesităţii susţinerii  multilaterale a învăţământului şi a ştiinţei în genere. „În primul rând, atenţia noastră principală este îndreptată spre domeniul învăţământului. Biserica este aliatul incontestabil al comunităţii ştiinţifice în problemele învăţământului, ale dezvoltării şi fortificării ştiinţei, în problemele necesităţii unei susţineri generale şi de proporţii a comunităţii ştiinţifice şi de expertiză din partea statului şi a societăţii”, a afirmat Întâistătătorul.

„Se cunoaşte că în prezent în societate se poartă discuţii despre starea învăţământului din ţară care nu formează în deplină măsură tabloul integral al lumii la elevi”, a continuat Sanctitatea Sa Stăpânul. „Sunt convins că îmbinarea învăţământului umanist, inclusiv a învăţământului religios cu învăţământul adevărat ştiinţific, deschide posibilitatea de a vedea tabloul veridic integral al lumii, a cărui recepţionare, la rândul său, este în stare să formeze o personalitate integră, puternică în plan duhovnicesc”.

În încheierea discursului său Sanctitatea Sa Patriarhul şi-a exprimat speranţa că şi conlucrarea dintre Biserică şi comunitatea ştiinţifică va fortifica Patria şi că trudele efectuate în comun vor aduce folos poporului rus.

În continuare a luat cuvântul  conducătorul CNFR – ICŞFER, academicianul AŞR R.I. Ilkaev, cercetător ştiinţific principal al aceleiaşi instituţii A.Iu. Frolovski, rectorul MGU „M.V. Lomonosov” V.A. Sadovnicii.

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a făcut bilanţul întâlnirii în alocuţiunea sa finală:

„Încă odată aş vrea să vă vorbesc despre faptul că ştiinţa şi credinţa sunt domenii diferite, dar în centru se află totuşi omul – acestea sunt funcţiile proprii omului: omul crede şi omul cunoaşte lumea. Nici un fel de contradicţii de ordin ontologic aici nu există. Dacă ar fi existat, dacă aceasta ar distruge personalitatea umană, atunci, probabil, nu ar fi existat credinţa sau nu at fi existat ştiinţa. Dar deoarece aceste două funcţii proprii omului există pe parcursul întregii istorii şi caracterizează personalitatea umană, aceasta mărturiseşte despre faptul că Însuşi Creatorul a inclus aceasta în firea noastră”, a spus Întâistătătorul.

„Credinţa este determinată într-o măsură mai mare de factori de ordin etic, ea este orientată asupra formării relaţiilor dintre om şi lumea înconjurătoare, ştiinţa – asupra cunoaşterii lumii în care trăim. Dar este minunat că şi una, şi alta se îmbină”, a declarat Sanctitatea Sa Patriarhul.

Conform spuselor Sanctităţii Sale, Biserica este păstrătoarea tradiţiilor. „În baza tradiţiei se află revelaţia Dumnezeiască, dar pe lângă aceasta mai este experienţa umană concentrată. Tradiţia formează inclusiv legile, modul de viaţă, ea creează criteriile adevărului”, a menţionat Sanctitatea Sa Stăpânul.

„Biserica ca principiu tradiţional joacă un rol important în păstrarea moralităţii sociale şi personale. Este acel loc, acel punct de tangenţă, unde ştiinţa şi credinţa, religia, Biserica trebuie să conlucreze. Mă închin până la pământ în faţa voastră. Ceea ce am auzit azi inspiră foarte mult. Cred că niciunde în lume nu ar fi putut avea loc o astfel de masă rotundă, iar la noi este posibil. Aceasta semnifică că noi ca  popor suntem pe calea cea dreaptă”, a încheiat  Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii

 

Versiunea: rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie