Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версия
Patriarhia

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril de ziua pomenirii sfinților dreptcredincioșilor cneji Daniel al Moscovei și Alexandru Nevski după Liturghia săvârșită la mănăstirea stavropighială „Sfântul Daniel”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril de ziua pomenirii sfinților dreptcredincioșilor cneji Daniel al Moscovei și Alexandru Nevski după Liturghia săvârșită la mănăstirea stavropighială „Sfântul Daniel”
Versiune pentru tipar
12 septembrie 2016 21:02

La 12 septembrie 2016, de sărbătoarea Aflării moaştelor sfântului dreptcredinciosului cneaz Daniel al Moscovei (1652) şi a Aducerii moaştelor sfântului dreptcredinciosului marelui cneaz Alexandru Nevski (1724),  Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a săvârşit  Dumnezeiasca liturghie în catedrala „Sfânta Treime” a mănăstirii stavropighiale de călugări „Sfântul Daniel” din or. Moscova. După încheierea slujbei dumnezeieşti Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse s-a adresat către credincioşi cu un cuvânt de învățătură.

Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Cinstite părinte Alexii, locţiitorul acestei sfinte mănăstiri! Iubiți părinţi, fraţi şi surori!

Mă bucur că am posibilitatea să săvârşesc Dumnezeiasca slujbă de ziua Aducerii moaştelor sfântului dreptcredinciosului cneaz Alexandru Nevski şi a aflării moaştelor sfântului dreptcredinciosului cneaz Daniel al Moscovei. Este semnificativ că în aceeaşi zi se sărbătoreşte pomenirea tatălui şi a fiului – noi pomenim pe sfinţii lui Dumnezeu şi totodată pe oamenii celebri de stat care au trudit mult pentru întărirea statului Rusia.

Pentru a înţelege sensul vieţii dreptcredinciosului cneaz Daniel, mai bine să ne adresăm la cuvintele minunate ale cuviosului Efrem Sirul: „Cine slujeşte aproapelui cu smerenie, acela se va proslăvi”. Cred că aceste cuvinte ar putea deveni laitmotivul întregii vieţii a sfântului cneaz. A fost un om smerit. Fiind mezinul marelui cneaz Alexandru Nevski, a primit drept moştenire cel mai mic şi mai neînsemnat cnezat – cel al Moscovei. Probabil, după logica de care se conduceau ceilalţi cneji, el trebuia să dorească să-şi fortifice cnezatul, să-l facă mai bogat, mai puternic, adică să răpească ceva de la alţii. De fapt, anume aşa se creau relaţiile dintre cneji şi cnezate: acela care dorea să devină mai important, să aibă mai multă putere şi bogăţie, îl ataca pe altul, îi lua averea, făcea fărădelege, uneori aducând în jertfă chiar viaţa rudelor apropiate. Deseori, în special în vremurile când trăia dreptcredinciosul și cuviosul cneaz Daniel, astfel de fărădelegi se săvârşeau cu ajutorul tătarilor. Pe atunci ei controlau totul din cele ce se întâmplau în Rusia şi depuneau multe eforturi ca să se întărâte lupta dintre cneji. Însă doar o singură dată cneazul Daniel a mers primul în luptă  - împotriva cneazului din Reazan Constantin Romanovici, care în anul 1300 a elaborat un plan extrem de periculos referitor la Moscova. Intrând în cârdăşie cu tătarii, el a propus ca împreună să lovească Moscova, să distrugă cnezatul Moscovei şi să îl alipească la Reazan. Aflând aceasta, smeritul, evlaviosul cneaz Daniel a înţeles că deasupra lor planează un pericol îngrozitor – nu deasupra lui personal, dar deasupra oraşului Moscova, asupra întregului popor. Atunci el a aplicat o lovitură de prevenire şi a distrus totalmente armata tătară – a fost prima victorie a ruşilor contra tătarilor, cu 80 de ani înainte de bătălia de pe câmpia Kulikovo. Cneazul Constantin Romanovici a fost luat prizonier, dar lăsat în viaţă, iar Moscova a fost salvată prin această acţiune uimitoare a cneazului Daniel. Nu se ştie pe ce făgaş s-ar fi dezvoltat istoria şi dacă am fi stat acum împreună pe acest loc, în cazul în care cneazul Daniel nu ar fi prevăzut în acele vremuri întregul pericol al intenţiei groaznice a cneazului Constantin ce se afla în alianţă cu hoardele tătare.

Mai există un exemplu care ilustrează excelent că şi cneazul Daniel niciodată nu a dorit să răpească de la alţii pământ, să falimenteze sau să omoare pe cineva – nici pentru succesul personal, nici pentru înflorirea cnezatului său. În anul 1302 a decedat Ioan Dmitrievici, cneazul de Pereiaslavl-Zalesski. El nu avea rude şi moştenitori, dar foarte mult îl respecta pe unchiul său cneazul Daniel, se închina în faţa minunatului model de pacificator şi de aceea i-a lăsat drept moştenire cnezatul de Pereiaslavl-Zalesski care pe vremea ceea era mai puternic decât cel al Moscovei. Uite aşa cneazul Daniel prin smerenia sa, după cum spune cuviosul Efrem, a dobândit multe. Alipirea cnezatului de Pereiaslavl-Zalesski a devenit primul caz de alipire al unuia din cnezatele ruse la Moscova şi noi ştim că anume acest eveniment a pus începutul viitoarei uniri în jurul Moscovei a celorlalte cnezate, al formării şi dezvoltării statului unitar puternic Rusia. Prin smerenie şi rugăciune cneazul a apărat pământul Moscovei şi Unul Dumnezeu ştie cum a unit Moscova cu alt cnezat, mult mai important, astfel mărind influenţa asupra întregii Rusii. Doar Unul Dumnezeu a putut şti gândurile cneazului de Pereiaslavl-Zalesski şi, probabil, l-a întărit în acest gând bun, ca să înflorească oraşul Moscova sub conducerea sfântului dreptcredinciosului şi cuviosului cneaz Daniel.

Pomenind pe marele om de stat rus, care a arătat un model de conducere milostivă, înţeleaptă a propriului popor, un exemplu al faptului cum idealurile creştine înalte se pot uni cu slujba în favoarea statului, noi aplecăm capul şi inima noastră în faţa pomenirii acestui sfânt al lui Dumnezeu. Pentru rugăciunile lui să păstreze Domnul capitala noastră – oraşul de scaun Moscova, să întărească credinţa locuitorilor din acest oraş, să fortifice viaţa bisericească, deoarece exemplul Moscovei are o importanţă foarte mare pentru întreaga ţară, pentru întreaga Rusie şi pentru întreaga lume. Să-l rugăm pe sfântul cuviosul şi dreptcredinciosul cneaz Daniel să nu ne lase în sfintele lui rugăciuni. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii   

Versiunea: rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua Paștelor Blajinilor după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în catedrala „Sfântul Arhistrateg Mihail” din Kremlin, or. Moscova

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Duminica Apostolului Toma după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la mănăstirea stavropighială „Înălțarea Sfintei Cruci” cu hramul în cinstea Icoanei Maicii Domnului de Ierusalim

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Marțea din Săptămâna Luminată după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită după Marea Vecernie Pascală săvârșită în catedrala „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Sâmbăta Mare după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Joia Mare după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în catedrala „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova

Слово Святейшего Патриарха Кирилла в канун Великого Четверга после богослужения в Заиконоспасском ставропигиальном монастыре

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Miercurea Mare după Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite săvârșită în catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predică Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în ajunul Miercurii Mari la mănăstirea stavropighială „Sfântul Ierarh Alexie”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Marțea Mare după Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite săvârșită la mănăstirea stavropighială „Sfântul Mitropolit Petru” din Vysokoe