Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Întâistătătorul Bisericii Ruse a sfințit catedrala „Învierea Domnului” de la mănăstirea stavropighială Noul Ierusalim

Întâistătătorul Bisericii Ruse a sfințit catedrala „Învierea Domnului” de la mănăstirea stavropighială Noul Ierusalim
Versiune pentru tipar
8 mai 2016 18:14

La 8 mai 2016, în Duminica a 2-a după Paşti, a apostolului Toma, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a oficiat rânduiala sfinţirii mari a catedralei „Învierea Domnului” de la mănăstirea stavropighială de călugări Noul Ierusalim în or. Istra, regiunea Moscova, şi a condus Dumnezeiasca liturghie în biserica nou sfinţită.

După sosirea la catedrala „Învierea Domnului” care este o copie a catedralei „Învierea Domnului” din Sfântul Oraş Ierusalim, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse s-a închinat la Mormântul Domnului în capela din interiorul catedralei şi a salutat pe credincioşi cu un „Hristos a Înviat!”

Au fost sfinţite cinci altare din catedrala „Învierea Domnului”: în cinstea Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a Crucii Domnului arătate în Cer, a sfinţilor întocmai cu apostolii Constantin şi Elena.

Cu Sanctitatea Sa au coslujit: arhiepiscopul de Serghiev-Posad Feognost, preşedintele Departamentului Sinodal pentru mănăstiri şi monahism, locţiitor la lavra „Sfânta Treime” a cuviosului Serghie; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, şeful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Podolsk Tihon; episcopul de Voskresensk Sava, prim-vicepreședintele Direcției executive a Patriarhiei Moscovei, locţiitor la mănăstirea stavropighială „Novospasski”; episcopul de Egorievsk Tihon, secretar responsabil al Consiliului Patriarhului pentru cultură, locțiitor la mănăstirea stavropighială „Întâmpinarea Domnului”, or. Moscova; episcopul de Bronnitsy Paramon, locţiitor la mănăstirea „Donskoi”; protoiereul Vladimir Divakov, secretarul Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii pentru or. Moscova; arhimandritul Serafim (Şemeatovski), reprezentantul Bisericii Ortodoxe a pământurilor Cehiei şi a Slovaciei; arhimandritul Serghii (Voronkov), locţiitor la mănăstirea stavropighială a cuviosului Iosiv de Volotsk; egumenul Stefan (Tarakanov), vicepreşedintele Departamentului Sinodal pentru mănăstiri şi monahism; arhimandritul Tihon (Zatekin), locţiitor la mănăstirea Pecerska „Înălţarea Domnului” din Nijnii Novgorod; egumenul Feofilact (Bezukladnikov), locţiitor la mănăstirea stavropighială „Învierea Domnului” Noul Ierusalim; egumenul Varfolomei (Petrov), locțiitor la mănăstirea „Sfântul ierarh Nicolae” din Ugreșa; protoiereul Vladimir Siloviev, redactor–şef al Editurii Patriarhiei Moscovei, preşedintele Comisiei pentru artă pe lângă Consiliul eparhial al or. Moscova; protoiereul Leonid Kalinin, preşedintele Consiliului de experţi pentru arta, arhitectura bisericească şi restaurare; călugării de la mănăstirea Noul Ierusalim în treaptă de preot, clerici ai or. Moscova şi din regiunea Moscova.

La serviciul divin au fost prezenţi: preşedintele Guvernului FR D.A. Medvedev cu soţia, președintele cârmuirii Fundației de caritate pentru restabilirea mănăstirii Noul Ierusalim V.A. Zubkov; ministrul culturii V.R. Medinski, reprezentantul plenipotenţiar al Preşedintelui FR în districtul federal Centru A.D. Beglov; guvernatorul regiunii Moscova A.Iu. Vorobiev, preşedintele companiei „Căile Ferate ale Rusiei” O.V. Belozerov, viceguvernatorul regiunii Leningrad I.B. Divinski; preşedintele Consiliului de tutelă al Centrului gloriei naţionale şi al Fundaţiei „Apostolul Andrei” V.I. Iakunin, membrii Consiliului de tutelă al Fundaţiei pentru restaurarea mănăstirii Noul Ierusalim, constructorii şi ctitorii  mănăstirii.

Cântările liturgice au fost interpretate de corul catedralei „Învierea Domnului” de la mănăstirea stavropighială de călugări Noul Ierusalim (regent – Andrei Brilkov).

La vohodul mic Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril l-a ridicat pe egumenul Feofilact (Bezukladnikov), locţiitor la mănăstirea stavropighială de călugări „Învierea Domnului” Noul Ierusalim, în treapta de arhimandrit.

După ectenia stăruitoare Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a rostit rugăciunea pentru pacea în Ucraina.

La ectenia pentru cei adormiţi au fost ridicate rugăciuni pentru odihna pururea pomenitului Patriarh Nicon.

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril l-a hirotonit pe ierodiaconul Maxim (Jilinski), călugărul pustiei Optina, în treapta de ieromonah.

Predica înainte de împărtăşanie a rostit-o ieromonahul Gavriil (Baglay), călugărul mănăstirii Noul Ierusalim.

După încheierea Liturghiei arhimandritul Feofilact (Bezukladnikov) l-a salutat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril şi i-a adus în dar icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor îngerilor” cu  imaginea mănăstirii Noul Ierusalim.

Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenţi cu o predică, consacrată Duminicii apostolului Toma:

„Această zi este dedicată pomenirii apariţiei lui Hristos Mântuitorul după Învierea Sa, când El, trecând prin uşi închise şi pereţi, s-a pomenit în mijlocul apostolilor. Uluiţi de această prezenţă a Celui Înviat şi de comunicarea cu El, apostolii au povestit cele întâmplate celui care a lipsit – apostolului Toma care a spus ceea ce, se prea poate, mulţi ar fi spus în locul lui: «De nu-mi voi pune mâna mea în rănile Lui şi degetul meu în coasta Sa cea străpunsă, nu voi crede». Prea neverosimilă a fost mărturia apostolilor. Prea mult devia de experienţa de viaţă a oamenilor. Şi atunci când peste o săptămână Domnul din nou se arată ucenicilor, adresându-se apostolului Toma, spune: «Adu-ţi degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele, adu-ţi mana ta şi pune-o in coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios!», iar apoi a rostit cuvinte, ale căror sens trebuie înţeles clar de fiecare creştin: «Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut»”, a spus, în special, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril.

„Fericirea este plinătatea vieţii. Acela ce crede, are posibilitatea de a intra în această plinătate a vieţii, în fericire. Dacă vedem, atunci ştim cu siguranţă că obiectul sau fenomenul există. Prin cuvinte adresate apostolului Toma Domnul nu supune judecăţii raţiunea şi cunoştinţele, El doar zice că raţiunea şi cunoştinţele sunt insuficiente pentru a fi fericit, pentru a intra în viaţa fericită. De ce dar Domnul spune că cel ce a crezut este în stare să intre în această viaţă? Deoarece, conform spuselor mitropolitului Filaret al Moscovei, un mare teolog şi luminător din secolul al XIX-lea, credinţa începe în raţiune, deşi aparţine inimii. Dacă cunoştinţele aparţin doar raţiunii, atunci credinţa aparţine şi raţiunii, şi inimii. Dar unde este inima, acolo este domeniul sentimentelor noastre. Anume în inimă se află acele coarde care determină cu exactitate, prin intermediul vocii conştiinţei noastre, sunetul vieţii noastre. Anume cu ajutorul sentimentelor este recunoscută Legea morală a lui Dumnezeu”, a continuat Sanctitatea Sa Stăpânul.

„Din aceste considerente raţiunea nu este suficientă, se cere ca şi inima să participe la cunoaşterea a ceea ce este în afara realităţii. Dar şi legea morală are cerinţe concrete către fiecare om – nu ucide, nu fura, nu mărturisi strâmb şi aşa mai departe. Dar pentru a îndeplini aceste cerinţe, este nevoie de o voinţă puternică. Ce avem în final? Dacă cunoştinţele se bazează doar pe raţiune, atunci credinţa – pe raţiune, pe sentimente şi pe voinţă. Credinţa este o concentrare a tuturor puterilor omeneşti. Totul de ce este în stare o persoană, ea depune în experienţa credinţei. De aceea Dumnezeu a binevoit ca legătura cu omul să se bazeze nu doar pe raţiune, şi nu doar pe sentimente, precum se întâmplă în artă, şi nu doar pe voinţă, precum se întâmplă în multe fapte ale omului, dar pe concentrarea tuturor capacităţilor sufletului uman. Credinţa este apogeul, concentrarea tuturor forţelor interioare – anume această concentrarea vrea să o vadă la noi Dumnezeu, pentru ca noi să intrăm în comunicare cu El. Anume prin intermediul credinţei, stabilind legătura cu Dumnezeu, înfăptuim în noi înşine legea lui Dumnezeu, voinţa lui Dumnezeu, începem să vieţuim în conformitate cu această lege şi doar atunci în faţa noastră se descoperă frumuseţea şi raţiunea nemăsurată a planului lui Dumnezeu despre lume şi despre om. Noi căpătăm capacitatea de a-L vedea pe Dumnezeu, inclusiv prin creaţia Sa, prin inima şi mintea proprie, prin dragostea pentru aproapele, prin frumuseţea naturii şi frumuseţea creată de mâini omeneşti, a cărei pildă este această biserică «Învierea Domnului», renăscută din cenuşă şi tină, care demonstrează nivelul înalt al măiestriei artistice, splendoarea gândului omenesc şi măreţia credinţei omeneşti”, a menţionat Patriarhul Chiril.

„Ziua de azi ne învaţă că noi devenim fericiţi atunci când, concentrându-ne toate puterile, Îl descoperim pentru sine pe Dumnezeu. Iată de ce Domnul i-a spus lui Toma «Fericiţi sunt cei ce nu au văzut, dar au crezut». Fie ca Domnul să ne ajute şi nouă, oamenilor secolului al XX-lea, nu doar să înţelegem toate acestea, dar şi să le simţim din experienţa propriei vieţi. Doar totul trebuie să treacă prin inimă, prin eforturi volitive şi atunci se formează acel mod de viaţă, care descoperă în faţa omului uşile raiului de acum, de aici, de pe pământ, uşile care duc în eternitate”, a concluzionat Întâistătătorul.

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril de asemenea i-a felicitat pe cei prezenţi cu prilejul sfinţirii catedralei „Învierea Domnului”:

„Noi azi sărbătorim un eveniment cu totul aparte – sfinţirea catedralei «Învierea Domnului» la mănăstirea Noul Ierusalim.

A fost intenţia marelui Patriarh Nicon, care din cauza unor condiţii politice foarte dificile, precum şi a factorilor de alt ordin, nu a putut, din păcate, să ducă la bun sfârşit construcţia  acestei mănăstiri. Patriarhul a dorit ca oamenii ruşi să aibă posibilitate, fără a se supune unor pericole  enorme, care însoţeau în acea vreme călătoria în Ierusalim, să se atingă aici, pe pământul Moscovei, de relicvele sfinte ale Ierusalimului – să intre în Catedrala „Învierea Domnului”, în Aedicula Mormântului Domnului, să sărute Piatra Mirungerii, să meargă în biserica «Sfinţii Constantin şi Elena», unde în Ierusalim a fost aflată Crucea. Patriarhul şi-a dorit ca întreaga localitate din jurul mănăstirii Noul Ierusalim să devină imaginea Pământului Sfânt. Lui şi succesorilor săi parţial le-a reuşit aceasta.

Însă istoria, după cum se spune, a fost foarte crudă cu acest loc. Încă în secolul al XIX-lea unele construcţii ale mănăstirii au început să se demoleze şi era necesar de o restaurare la scară largă, care trebuia începută în secolul al XX-lea. Ceva s-a întreprins chiar şi atunci, dar a început revoluţia, iar apoi încercările îngrozitoare ale Marelui război pentru apărarea Patriei. Aici pentru câteva săptămâni s-au reţinut trupele germane, în jurul mănăstirii s-a declanşat o luptă straşnică şi mănăstirea a fost semidistrusă.

Chiar şi în perioada grea de după război, înţelegând importanţa arhitecturală şi istorică a acestui loc, s-a recurs la reconstrucţia treptată a mănăstirii. Dar noi putem spune că reconstrucţia a început cu adevărat din anul 2011. Până atunci predecesorul meu, adormitul întru fericire Sanctitatea Sa Patriarhul Alexii II şi Preşedintele de atunci, actualmente prim-ministrul Federaţiei Ruse Dmitrii Anatolievici Medvedev, care este prezent aici, au creat Consiliul de tutelă. Au început lucrările de explorare şi de proiectare, iar în anul 2011 a început o lucrare de restaurare fără precedent, la o scară largă, care s-a încheiat în patru ani, ceea ce este un record – precum am şi planificat la acea şedinţă istorică a Consiliului de tutelă.

Eu am o necesitate mare interioară de a-mi exprima profunda mea recunoştinţă Dumneavoastră, Dmitrii Anatolievici, lui Victor Alexeevici Zubkov, care practic a condus întreg lucrul şi multor altor persoane care au fost în componenţa Consiliului de tutelă, părintelui arhimandrit Feofilact cu fraţii, precum şi restauratorilor noştri excelenţi, constructorilor, organizatorilor care au acţionat uimitor de coordonat, fără grabă, dar într-un ritm corect, succesiv. De fiecare dată când veneam aici pe parcursul acestor patru ani – Dmitrii Anatolievici şi toţi membrii Consiliului de tutelă – noi vedeam un progres indubitabil şi mărturiseam excelentul nivel al lucrărilor de restaurare şi construcţie. Astăzi totul este în urmă – mănăstirea aproape este în întregime reconstruită”.

Preafericitul Stăpân a transmis în dar catedralei „Învierea Domnului” vase euharistice, precum şi un ou de Paști cu chipul Mântuitorului Cel Înviat.

Către cei prezenţi s-a adresat Preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse D.A. Medvedev:

„Sanctitatea Voastră, Preasfinţiile Voastre, stimaţi colegi, dragi prieteni! Aş vrea întâi de toate să vă felicit pe toţi cu prilejul sărbătorii Învierii Luminoase a lui Hristos, al Sfintelor Paşte şi să-mi exprim sentimentul de mare bucurie pe care, sunt sigur, îl simt toţi cei care se află azi în catedrala «Învierea Domnului» de la mănăstirea Noul Ierusalim cu ocazia sfinţirii ei.  Sanctitatea Sa Patriarhul adineauri ne-a relatat istoria dificilă a mănăstirii şi a catedralei. Eu nu mai am ce să adaug.

Îmi voi împărtăşi doar senzaţiile mele. Atunci când în anul 2008 împreună cu Patriarhul Alexii II noi ne aflam între zidurile acestui sobor, aveam cu adevărat senzaţia că restabilirea unei astfel de perle va fi extrem de complicată, practic de nerealizat. Astăzi noi vedem cât de minunat arată catedrala. Toate împodobirile ei sunt rodul trudei unui număr enorm de oameni ai ţării noastre.

Sanctitatea Voastră, aş vrea la rândul meu să aduc sincere mulţumiri Dumneavoastră pentru lucrul în comun pe care l-am efectuat în Consiliul de Tutelă, pentru ca să organizăm activitatea în vederea reconstrucţiei şi a acestei catedrale, şi a mănăstirii în întregime. Vreau să îi mulţumesc colegului din Consiliul de tutelă – Victor Alexeevici Zubkov, pe care l-am rugat atunci să se ocupe de acest proiect, altor membri ai Consiliului de tutelă, parohului, fraţilor mănăstirii. Vreau să spun un mare mulţumesc tuturor celor care au depus o părticică din munca lor în această catedrală splendidă – e vorba de constructori, specialişti, care pas cu pas, zi după zi restabileau această creaţie unică.

Am un sentiment de mare mândrie pentru faptul că la finele secolului al XVII-lea strămoşii noştri au adoptat o decizie dificilă de a făuri în Rusia Noul Ierusalim. În pofida la tot ce s-a întâmplat în Patria noastră mult pătimită pe parcursul veacurilor, catedrala «Învierea Domnului» de la mănăstirea Noul Ierusalim este reconstruită şi sfinţită. Este aproape acea oră când se va termina reconstrucţia mănăstirii. Este victoria noastră comună a tuturor.

În ajunul sărbătorii Victoriei ţării noastre eu vă felicit din inimă, Sanctitatea Voastră, pe toţi cei prezenţi la sfinţire, cu prilejul sărbătorii. Aş vrea să spun că am un sentiment de fericire în legătură cu faptul că suntem martorii unui eveniment atât de minunat. Vă mulţumesc!”

D.A.Medvedev a transmis în dar bisericii nou sfinţite o icoană veche a lui Hristos Pantocratorul.

Credincioşilor li s-au dat iconiţe ale Maicii Domnului „Bucuria tuturor îngerilor” cu imaginea mănăstirii Noul Ierusalim şi binecuvântarea Patriarhului.

Apoi Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril şi D.A. Medvedev, fiind însoţiţi de arhimandritul Feofilact (Bezukladnikov) şi membrii Consiliului de tutelă, au luat cunoştinţă de catedrala „Învierea Domnului” şi de alte clădiri de la mănăstirea Noul Ierusalim.

***

Mănăstirea Noul Ierusalim a fost fondată în anul 1656 de patriarhul Nicon (1605-1681). Topografia, toponimia, construcţiile bisericeşti ale mănăstirii şi ale teritoriul din jur, care se întinde pe câteva zeci de kilometri, creau imaginea Pământului Sfânt şi reproduceau principalele relicve sfinte creştine ale Palestinei.

În anul 1919 mănăstirea a fost închisă, pe teritoriul ei a fost deschis în anul 1929 muzeul „Noul Ierusalim”, iar locurile sfinte au fost parţial distruse, parţial au fost date uitării şi schimbate până la pierderea înfăţişării primordiale. Mănăstirea, care a început să degradeze încă de la închiderea ei, a avut mari pierderi în anii Marelui război pentru apărarea Patriei. În timpul ocupaţiei germane în anul 1941, ce a durat trei săptămâni, muzeul a fost devastat. La retragerea trupelor naziste ansamblul mănăstirii a fost aruncat în aer, turlele şi clopotniţa au fost distruse şi catedrala a fost în mare parte deteriorată.

Lucrările de construcţie şi restaurare în mănăstire au început în anul 1947, mai intensiv au fost desfăşurate în anii 1960-1980. În anul 1994 a început procesul de transmitere a construcţiilor mănăstirii către Biserica Ortodoxă Rusă, în mănăstire a reînceput oficierea serviciilor divine.

La 23 iulie 2008 mănăstirea a fost vizitată de Preşedintele Federaţiei Ruse D.A. Medvedev şi pururea pomenitul Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Alexii II. La iniţiativa lor a fost creată Fundaţia de caritate pentru reconstrucţia mănăstirii Noul Ierusalim „Învierea Domnului”.

La 20 octombrie 2008 în Kremlin a avut loc prima şedinţă a Consiliului de tutelă al Fundaţiei pentru reconstrucţia mănăstirii Noul Ierusalim. De atunci şedinţele Consiliului au loc regular cu participarea primelor persoane ale Bisericii şi statului.

La 6 martie 2009 Preşedintele FR D.A. Medvedev a semnat ordonanţa „Cu privire la  măsurile pentru restabilirea aspectului istoric al  mănăstirea stavropighială de călugări Noul Ierusalim «Învierea Domnului» a Bisericii Ortodoxe Ruse”. Ordonanţa indica alocarea Fundaţiei de caritate a subsidiilor din bugetul federal pentru restaurarea aspectului istoric al mănăstirii.

Pentru asigurarea controlului şi a ajutorului metodic a fost creat Consiliul de experţi al Fundaţiei, în care au fost incluşi savanţi în domeniul istoriei artelor, arhitecţi şi restauratori de vază, specialişti ai Patriarhiei Moscovei, ai Ministerului culturii al Rusiei, reprezentanţi ai societăţii civile.

Lucrările de restaurare pe scară largă au fost începute în decembrie 2011, în faţa restauratorilor a fost pusă sarcina de a finaliza restaurarea soborului până la finele anului 2015. În pofida volumului mare de lucrări, această sarcină a fost realizată. Tempoul intensiv al lucrărilor a permis încheierea restaurării catedralei „Învierea Domnului” într-un termen record – în 4 ani.

Catedrala „Învierea Domnului” este un monument unic de arhitectură rusă, care constă din patru părţi componente ce comunică: nemijlocit de catedrala „Învierea Domnului”, din partea de est, se alipeşte biserica subterană „Sfinţii Constantin şi Elena”, din partea de sud – clopotniţa, din partea de vest a catedralei – o rotondă, ridicată de asupra aediculei Mormântului Domnului.

Au fost efectuate lucrările privind reconstituirea iconostasului din trei nivele ce datează din secolul al XVII-lea şi care s-a aflat până în zilele noastre la biserica în cinstea Tuturor sfinţilor (pe clopotniţă), ale cărui fragmente s-au păstrat printr-o minune după deflagraţia din anul 1941. De asemenea specialiştii au efectuat lucrări de restaurare-conservare a monumentelor ce datează din secolul al XVII-lea - Crucea de pe Golgota şi Porţile roşii ale catedralei „Învierea Domnului”.

Pe lângă păstrarea şi reconstruirea exteriorului istoric al mănăstirii, a arhitecturii ei, a interiorului, mai exista sarcina de a acomoda obiectele la viaţa liturgică regulară. Catedrala „Învierea Domnului” niciodată nu a avut sistem de încălzire şi serviciile divine erau oficiate doar în perioada caldă a anului. Actualmente în catedrală sunt trase reţele contemporane de comunicare pentru încălzire pe parcursul întregului an în vederea menţinerii regimului de temperatură, în scopul creării condiţiilor confortabile pentru păstrarea construcţiilor monumentului, a interiorului lui şi pentru oameni în timpul oficierii serviciilor divine.

Un loc aparte în catedrală îl ocupă iconostasul cu dimensiunea de douăsprezece metri, restaurat prin munca iconografilor contemporani.

Serviciul de presă al Patriarhiei Moscovei şi al întregii Rusii

 

Versiunea: rusă

Materiale la temă

Locțiitorul Patriarhului la Eparhia de Moscova a luat parte la inaugurarea expoxiției „Arta rusă. Arta bisericească și laică” la complexul muzeistico-expozițional „Noul Ierusalim”

La Mănăstirea stavropighială de călugări Noul Ierusalim a avut loc o serată în memoria Sfântului Mucenic Serafim (Ciceagov)

Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe a Ținuturilor Cehiei și a Slovaciei și a Bisericii Ortodoxe în America au vizitat mănăstirile din regiunea Moscova

Vizitarea de către Președintele Rusiei, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril și președintele Guvernului Rusiei mănăstirii cu hramul „Noul Ierusalim - Învierea Domnului”

Locțiitorul Patriarhului la Eparhia de Moscova a condus marea sfințire a bisericii „Icoana Maicii Domnului de Kazan” din Kotelniki, regiunea Moscova

Șeful Mitropoliei Donului a sfințit după reconstruire complexul istoric situat alături de chilia Sfântului și Dreptului Pavel al Taganrogului

Mitropolitul de Kazahstan Alexandr a sfințit biserica cu hramul „Icoana Maicii Domnului de Vladimir” din Nijny Novgorod după reconstrucția sfântului lăcaș

La Veliky Novgorod au avut loc solemnitățile dedicate aniversării a 900 de ani de la ridicarea catedralei „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Iuriev

De ziua pomenirii Sfinților întocmai cu Apostolii Metodie și Chiril în Piața Slaveanskaya din Moscova a fost săvârșit un Te-Deum

În Catedrala „Hristos Mântuitorul” a avut loc recepția cu prilejul zilei numelui Sanctității Sale Patriarhul Chiril

Președintele Consiliului Federației, președintele Dumei de Stat și primarul Moscovei l-au felicitat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril cu prilejul zilei numelui

Felicitări cu prilejul zilei numelui a Sanctității Sale Patriarhul Chiril

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a vizitat concertul din Piața Roșie dedicat Zilei scrisului și culturii slave

Președintele Guvernului Federației Ruse D.A. Medvedev l-a felicitat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril cu prilejul zilei numelui

Felicitarea de către Președintele Guvernului Federației Ruse D.A. Medvedev a Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul zilei numelui

Președintele Guvernului Federației Ruse D.A. Medvedev l-a felicitat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril cu prilejul zilei numelui