Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la forul Soborului mondial al poporului rus care a avut loc la Stavropol

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la forul Soborului mondial al poporului rus care a avut loc la Stavropol
Versiune pentru tipar
12 decembrie 2012 22:30

La 12 decembrie 2012, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a participat la şedinţa plenară a forului Soborului mondial al poporului rus care a avut loc la Stavropol, în incinta Palatului de cultură şi sport. Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenţi cu un discurs.

Excelenţa Voastră, stimate Valerii Gheorghievici, guvernatorul regiunii Stavropol! Înaltpreasfinţia Voastră, stăpâne mitropolit Chiril! Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Dragi părinţi, fraţi şi surori, doamnelor şi domnilor!

Aş vrea să-mi exprim profunda satisfacţie în legătură cu faptul că vizita mea în Stavropolie, la care demult mă gândeam, de care mă pregăteam şi de care am asociat un şir de acţiuni foarte importante, s-a început cu Soborul mondial al poporului rus.

Este evident că Soborul mondial al poporului rus, ca una din cele mai puternice organizaţii a Rusiei contemporane, nu a putut să nu pună pe ordinea de zi discutarea anume aici, în Caucazul de Nord, a temei naţionale şi religioase. Eu sunt profund convins că forurile de asemenea anvergură ne ajută să înţelegem mai bine în ce constă chemarea Rusiei, în ce mod trebuie să fie făurite relaţiile dintre oameni, dacă noi dorim cu adevărat să păstrăm Rusia ca un stat măreţ.

În Rusia s-au format relaţii speciale între poporul rus ca fondator al statului şi alte popoare, care au intrat în componenţa ţării timp de secole. Caracterul specific al acestor relaţii este respectul faţă de cultură şi tradiţiile fiecărui popor. O astfel de situaţie de lucruri a permis crearea unui sistem unic de relaţii interetnice şi interreligioase, s-a format monolitul statalităţii ruse, a cărei aniversare de 1150 de ani noi o marcăm în acest an.

Meditând despre trecutul şi viitorul Caucazului, îţi vin în minte trăsăturile deosebitoare, care sunt caracteristice acestei regiuni. Iubirea de libertate şi ospitalitatea, curajul şi spiritul de creaţie, prietenia şi fidelitatea – sunt calităţile care caracterizează mediul unic socio-cultural, format aici.

Însă mai este o particularitate, care deosebeşte strict popoarele Caucazului de alte popoare ale Rusie şi ale lumii. Este capacitatea de a păstra tradiţiile seculare ale strămoşilor, a respecta pe cei în vârstă, a transmite valorile, preluate din tradiţie, din generaţie în generaţi. În pofida schimbului de epoci, a dezvoltării bunăstării materiale şi a progresului ştiinţific, în Caucaz ca şi mai înainte se respectă aceste tradiţii, onoarea şi datoria sunt puse în capul unghiului la educarea tineretului.

Conform aprecierilor specialiştilor, în Caucaz sunt până la 110 etnii, fiecare păstrând cultura sa naţională, obiceiurile şi tradiţiile religioase proprii. Haideţi să ne gândim, de ce în prezenţa unui astfel de spectru al comunităţilor etnice această diversificare nu a dus la un conflict total, la distrugerea sistemului de asigurare vitală a regiunii? În ce constă cauza dezvoltării durabile multiseculare a popoarelor din Caucazul de Nord şi a păstrării originalităţii lor?

Mai întâi de toate, voi menţiona că baza vieţii paşnice a diferitelor popoare – este desigur înţelepciunea seculară, după cum am auzit recent în imnul Rusiei, „înţelepciunea popoarelor”. Oamenii înţeleg că nu au unde se duce în altă parte şi învaţă respectul reciproc, elaborează modalităţile proprii ale reglării litigiilor, ale echilibrului de interese, ale susţinerii reciproce. Caucazul este vestit prin aceste mecanisme, care au intrat în însăşi esenţa tradiţiei populare. Nu trebuie de încercat a le distruge, declarându-le doar moştenirea trecutului. Din contra, ele trebuie susţinute şi promulgate şi în aceste tradiţii să fie educat tineretul.

Al doilea factor al păcii în Caucaz este poporul rus. Fiind unul din popoarele băştinaşe ale Caucazului, el a îmbogăţit mediul lui multietnic prin cele mai bune calităţi ale sale: caracterul pacificator, spiritul de prietenie, capacitatea de a compătimi, a înţelege şi totodată a fi tare în soluţia adoptată, a păstra fidelitate cuvântului dat. Aceste calităţi au fost căpătate de poporul nostru graţie tradiţiei milenare ortodoxe.

Dorinţa poporului rus de a întări pacea interetnică şi stabilitatea geopolitică s-a realizat în forma unui centru simbolic al Caucazului – Stavropol, oraşul Crucii. Acest oraş şi suburbiile lui au devenit fort-posturi în lupta cu fărădelegea, cu diferite elemente criminale, inclusiv cu negoţul de sclavi. Însă sarcina principală a Stavropolului şi a multor alte oraşe ale regiunii – a păstra prezenţa benefică a diversificării culturilor etniilor, care populează această regiune şi, în primul rând, ale poporului rus, care este factorul stabilizator al întregului star Rus şi fermentul care creează relaţiile durabile interetnice în această regiune.

Din păcate, plecarea populaţiei slave din republicile Caucazului de Nord se măreşte, creşte chiar în unele raioane ale Stavropoliei. Concomitent are loc pierderea treptată a culturii şi a luminării seculare, ceea ce, fără îndoială, poate în mod negativ să se reflecte asupra tradiţiilor duhovniceşti şi morale. Sub ameninţarea distrugerii poate ajunge însăşi modul de viaţă şi al Stavropoliei, şi al Caucazului de Nord. Dacă de sub clădirea, care se bazează în special pe coloana centrală, de scos fundamentul, atunci toată clădirea se distruge, în pofida faptului că are pereţi, arcade şi alte elemente ale construcţiei.

Astăzi se întreprind încercări agresive de destabilizare a relaţiilor interetnice şi interreligioase în regiune. Unele forţe externe nu se pot linişti din cauza situaţiei geostrategice a Caucazului de Nord şi a Transcaucaziei, a caracterului paşnic al oamenilor, care vieţuiesc aici. Lovitura de graţie le revine oamenilor simpli: suferă şi mor oameni paşnici de pe urma acţiunilor teroriste, mamele îşi pierd copiii, mulţi tineri sunt dezorientaţi şi devin jucării în mâinile teroriştilor.

Propaganda duşmanilor păcii şi a stabilităţii în Caucaz încearcă să prezinte statul Rus în calitate de ocupant şi înrobitor, iar poporul rus – în calitate de colonizator şi împilător. Prieteni ai popoarelor din Caucaz sunt declarate structurile politice din afara hotarelor, pentru care această regiune este doar o cale de tranzit pentru livrarea narcoticilor şi a armamentului, precum şi un teren convenabil pentru atacurile politice şi militare împotriva Rusiei.

Este necesară o reacţie urgentă şi adecvată a puterii de stat şi a societăţii în situaţia creată. Printre acţiunile primordiale trebuie să fie susţinerea multilaterală a populaţiei ruse. Trebuie de asigurat eficienţa vieţuirii, a angajării în câmpul muncii, tratamentul şi studiile pentru ruşii din regiune. Dar ceea ce este cel mai important – este asigurarea securităţii populaţiei paşnice.

Pentru acest scop este necesar a atrage nu doar poliţia şi comunităţile locale de pază, dar şi instituţia căzăcimii.

Eu nu întâmplător pun accentul pe poporul rus – nu  din cauza că poporul rus este mai bun sau mai rău, dar pentru că el este cu adevărat o verigă de legătură a comunităţii multietnice, care s-a format aici, în Caucazul de Nord, precum şi pe întregul întinsul Rusiei istorice.

Dacă e să vorbim despre căzăcime, apoi la timpul său anume ea a jucat un rol deosebit în întărirea păcii dintre popoarele Caucazului, în păstrarea tradiţiilor locale. Cazacii au devenit acel element în canvaua complicată etnopolitică, care a adus stabilitate în regiune.

Din păcate, în epoca revoluţionară s-au rupt relaţiile pe orizontală dintre popoare. În locul lor se impuneau idei artificiale, nelimitate pentru viaţa poporului în vederea creării „noului om”, rupt de rădăcinile lui şi care trebuia să servească unor scopuri la scară globală. Politica amorală de mutare a popoarelor întregi, când fără milă se distrugeau relaţiile multiseculare dintre neamuri şi familii, au dus în final la războaie interetnice. Ascunse pentru o vreme, cu o nouă putere au izbucnit incendiile ciocnirilor interetnice.

Astăzi, după decenii de eforturi incomensurabile ale puterii de stat, ale organizaţiilor religioase şi ale societăţii, cu preţul a mii de victime şi al cheltuielilor colosale, noi totuşi putem vorbi despre renaşterea Caucazului, care intră în etapa dezvoltării planificate în multe domenii ale vieţii. Este necesar a înnoi agricultura, a ridica nivelul complexului industrial, a dezvolta infrastructura şi turismul. Însă toate acestea pot fi realizate doar în cazul atingerii scopului principal – păstrarea continuităţii vieţii poporului, a fidelităţii poruncilor străbunilor, a păstrării păcii durabile interetnice, internaţionale, interreligioase. Unde se încalcă principiul respectului unui popor faţă de altul, unde se încalcă principiul respectului faţă de cei maturi şi mai ales faţă de păstori, unde sunt uitate obiceiurile ospitalităţii şi ale ajutorului acordat aproapelui – acolo nu vor ajuta nici un fel de bunuri materiale, nici un fel de realizări. Nici drumurile bune, nici transportul excelent, nici hotelurile moderne nu îi vor face pe oameni să fie fericiţi şi nu vor atrage în această regiune mijloace atât de necesare pentru dezvoltare.

Este foarte important ca bunăstarea externă financiară, în lipsa culturii şi a principiilor morale puternice, să nu ducă la destrăbălare şi senzaţia permisivităţii totale. Cu astfel de exemple de comportament te poţi ciocni nu doar pe drumurile în serpantină, dar şi pe bulevardele din capitală. Măsurile administrative, dar mai ales agresiunea societăţii ca răspuns la comportamentul neprietenos al celor veniţi nimic nu vor putea face. Este nevoie de altceva – ajutorul în acordarea studiilor şi a educaţiei tineretului din Caucaz. Noi, inclusiv în cadrul Soborului mondial al poporului rus, trebuie să gândim bine paşii pentru ameliorarea sistemului de învăţământ, al ridicării nivelul pregătirii pedagogilor, al introducerii unor cursuri speciale.

De asemenea, luând în considerare specificul naţional şi teritorial, consider a fi important dezvoltarea antreprenoriatului. Este necesar a dezvolta strategia de susţinere a întreprinderilor mici, a întreprinderilor de familie. Pot fi şi subsidiile pentru achiziţionarea utilajului, şi organizarea pieţelor de desfacere în toată Rusia şi după hotare, şi ajutorul în însuşirea noilor tehnologii. Aici eu, de asemenea, propun Soborului mondial al poporului rus să dea dovadă de iniţiativă, deoarece problema ocupaţiei, în special a tineretului, este arhiimportantă pentru stabilitatea situaţiei în Caucazul de Nord.

Anume despre aceasta aş vrea să vorbesc în mod separat. Uneori televiziunea şi unele mijloace mass-media fac publicitate la o viaţă frumoasă fără griji şi fără depunerea eforturilor. În această capcană nimeresc, în primul rând, sufletele nepregătite ale tinerilor. Ei cresc şi se educă pe exemple de lene, egoism, ale cultului de consum şi ale violenţei. Este necesar a arăta tineretului bucuria muncii, satisfacţia de pe urma lucrului făcut onest. Locurile de muncă trebuie să corespundă nu doar conjuncturii de piaţă: dezvoltarea regiunii presupune cererea pentru specialişti calificaţi, şi nu doar pentru taximetrişti şi vânzători, deşi şi aceştia sunt necesari, în special dacă domeniul prestări servicii se va deosebi printr-un grad de cultură înaltă.

Este important a atrage atenţia asupra grijii pentru resursele naturale. Potenţialul recreaţional al Caucazului este imens, însă astăzi el este utilizat fără o grijă deosebită pentru restabilirea ecosistemului. Trebuie să fie efectuate cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii Caucazului, este necesar a realiza programe pentru utilizarea deşeurilor, restabilirea florii şi a fainei. Staţiunile unicate de nămol, izvoarele cu ape minerale, resursele cu ape termale şi masivele de păduri – toate acestea necesită un control permanent.

O situaţie periculoasă se formează cu referinţă la fabricarea şi păstrarea armamentului şi a stupefiantelor. Toţi locuitorii oraşelor, satelor şi ai aulelor din munţi trebuie să facă observări despre posibilele crime. Noi vom putea evita multe decese, distrugeri de vieţi omeneşti şi ridicarea nivelului criminogen, dacă toată societatea împreună cu organele de drept se va uni într-un front comun împotriva criminalilor.

Aş vrea să spun câteva cuvinte despre rolul religiei în armonizarea relaţiilor interetnice. Popoarele din Caucazul de Nord întotdeauna au respectat tradiţiile religioase ale Ortodoxiei, islamului şi ale altor religii tradiţionale. Acei care încearcă azi să scindeze societatea şi să semene vrajba pe motive religioase, împing popoarele pe calea autodistrugerii. Nu se poate de construit viitorul unor oameni pe ură faţă de alţii, în special dacă aceia sunt purtătorii unor principii de ordin naţional şi religios. Doar înţelegerea alegerii personale a aproapelui şi respectul faţă de relictele lui sfinte, faţă de obiceiurile lui, tradiţiile lui creează un sol fertil pentru colaborare.

Este evident că nu poţi construi propria fericire pe nenorocirea altuia, fiindcă aceasta este împotriva voinţei lui Dumnezeu, este împotriva planului lui Dumnezeu despre lume şi despre om. Dumnezeu nu a vrut ca oamenii să-şi construiască bunăstarea pe nenorocirea altora. Sângele vărsat, anihilarea concurentului sau a adversarului în numele propriilor interese egoiste şi meschine întotdeauna duc la eşecul vieţii, la sărăcia personală, la tragedii în familie, în viaţa personală, precum şi în domeniul profesional. Nu putem jongla cu poruncile lui Dumnezeu, nu le putem utiliza doar pentru aprobarea poziţiei personale în viaţă în scopuri personale, meschine. Poruncile lui Dumnezeu poartă un caracter obiectiv: doar pe ele se bazează şi se poate baza organizarea fericirii în lume. Dacă tragem o cărămidă – se prăbuşeşte toată clădirea; dacă vrem să ne construim propria bunăstare, obijduind pe aproapele, distrugându-i viaţa, discriminându-l, bătându-ne joc de el – singuri cădem. Este o teză care este împărtăşită, în principiu, de toate religiile, inclusiv de Ortodoxie şi islam, ea trebuie cu laptele matern să fie însuşită de către tineretul nostru: nu ridica mâna asupra aproapelui, nu încerca, obijduindu-l pe altul, să-ţi creezi propria bunăstare.

Este necesar a acorda atenţie relaţiilor interreligioase. Programele sociale în comun pentru reabilitarea bolnavilor şi a invalizilor, crearea locurilor pentru comunicarea tineretului, susţinerea deţinuţilor, conducerea duhovnicească a militarilor şi a poliţiei – această activitate, realizată împreună cu reprezentanţii Ortodoxiei şi ai islamului, va ajuta la întărirea relaţiilor de înţelegere dintre oameni.

Un rol important în întărirea păcii dintre popoare şi religii aparţine căzăcimii contemporane. Deţinând un potenţial mare şi actualizând experienţa trecutului, cazacii pot menţine dezvoltarea antreprenoriatului mic, programele de studii, iniţiativele sociale, măsurile pentru paza ordinii publice şi a naturii. Căzăcimea astăzi, precum şi secole în urmă, trebuie să devină elementul-cheie în făurirea păcii şi a bunăstării popoarelor care locuiesc aici. Într-un anume sens situaţia, creată azi în Caucazul de Nord – este o provocare colosală a însăşi identităţii cazacilor, a autenticităţii lor. Dacă căzăcimea contemporană va răspunde la aceste provocări, dacă se va solidariza, dacă se va autoorganiza, înseamnă că ea există – cu toate urmările care reies din aceasta, cu respectul profund faţă de pătura căzăcimii din partea întregului popor.

Caucazul este una din cele mai bogate regiuni din lume. El este bogat nu doar prin resurse naturale şi posibilităţi de afaceri, dar şi prin tradiţii culturale. Sunt multe forţe care ar dori să-şi însuşească această bogăţie, să o delapideze prin buzunare străine în interese personale sau pentru câştig de familie. Însă a o multiplica, a deveni averea milioanelor de oameni o poate face doar prietenia dintre ruşi şi toate popoarele din republicile Caucazului. Sunt convins că forul Soborului mondial al poporului rus în Stavropol va servi scopului înalt al menţinerii unităţii popoarelor pentru binele Rusiei. Iar menţinerea păcii interreligioase şi interetnice în Caucaz semnifică că această pace şi această concordie vor creşte din putere în putere şi vor deveni un fundament şi mai solid al existenţei Rusiei ca a unui stat măreţ. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii


Versiunea: ucraineană, rusă

Materiale la temă

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Este important ca un conflict interetnic să nu devieze în unul interreligios [Interviuri]

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a adresat o scrisoare familiei băiatului rus care a suferit în rezultatul unui conflict de natură etnico-religioasă în Kirghizia

Vladimir Legoida: SUA este țara minorității învingătoare [Interviuri]

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la ședința Consiliului Suprem Bisericesc din 26 martie 2021 [Patriarhul : Mesaje de salut și adresări]

Centrul științifico-analitic al Soborului mondial al poporului rus a publicat raportul „Despre doctrina socială a Patriarhiei Constantinopolului”

Universitatea Ortodoxă Rusă a inaugurat ciclul de lecții științific „Krapivenskiy 4”

A avut loc ședința ordinară a Biroului Prezidiului Soborului mondial al poporului rus

A.V. Șcipkov: Dreptul Bisericii la exprimare directă. Către aniversarea a douăzeci de ani de la adoptarea Fundamentelor concepției sociale ale Bisericii Ortodoxe Ruse [Articol]

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Este important ca un conflict interetnic să nu devieze în unul interreligios [Interviuri]

Sanctitatea Sa Patrirhul Chiril s-a întâlnit la Kazan cu liderii religioși musulmani

Vizita Patriarhului la Mitropolia de Tatarstan. Întâlnirea cu liderii religioși musulmani

În cadrul celor de-a XXIX-lea Lecturi internaționale educative în cinstea Nașterii Domnului va avea loc masa rotundă „Sfintele odoare creștine în regiunile islamice și dialogul interreligios”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Icoana Maicii Domnului de Kazan” din orașul Kazan [Patriarhul : Mesaje de salut și adresări]

Altele articole

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV Jocuri Olimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Patriarhului cu prilejul sărbătoririi Zilei tineretului ortodox

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV-lea Jocuri Olimpice și cele de-a XIII-lea Jocuri Paralimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril în legătură cu desfășurarea acțiunii caritabile „Ziua milostivirii și compasiunii față de toți cei care se află în închisori”

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la Congresul internațional al profesorilor și lectorilor de limbă rusă

Cuvântul de învățătură al Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostit la înmânarea toiagului arhieresc Preasfințitului Gherasim, episcop de Vladikavkaz și Alania

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat participanților la solemnitățile din Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Serghie de Radonej

Mesajul Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Preafercitului Patriarh al României Daniel cu prilejul aniversării întronării

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski”

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul Zilei treziei