Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Kiril după sfinţirea bisericii „Tăierea capului sfântului Ioan Înaintemergătorul” la Brateevo

Predica Preafericitului Patriarh Kiril după sfinţirea bisericii „Tăierea capului sfântului Ioan Înaintemergătorul” la Brateevo
Versiune pentru tipar
23 septembrie 2012 19:00

La 23 septembrie 2012 Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril a oficiat sfinţirea marea bisericii „Tăierea capului sfântului Ioan Înaintemergătorul” în raionul Brateevo – prima biserică, construită în cadrul „Programului – 200” la Moscova. După terminarea cinului sfinţirii şi a liturghiei Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenţi cu o predică.

Înaltpreasfinţia Voastră, stăpâne Arsenii! Preasfinţia Voastră, stăpâne Tihon! Multstimate părinte Oleg! Dragi părinţi, fraţi şi surori! Stimate Gheorghii Victorovici, prefectul Districtului de sud al oraşului Moscova! Dragi părinţi, fraţi şi surori!

Aş vrea să vă felicit cordial pe voi pe toţi cu ocazia unui mare eveniment în viaţa oraşului Moscova şi a întregii Rusii. Programul de construcţie a 200 de biserici, început cu trei ani în urmă, care se înfăptuieşte cu mila Domnului în pofida la multe circumstanţe – complicate, păcătoase, deşarte – s-a încununat deja la această etapă prin sfinţirea bisericii „Tăierea capului sfântului Ioan Înaintemergătorul” la Brateevo. O biserică minunată, măreaţă, care a fost concepută încă până la începerea „Programului – 200”, este ridicată anume în cadrul acestui program, ceea ce a ajutat la soluţionarea diferitelor probleme, care împiedicau crearea ei. Deja mi-am exprimat recunoştinţa părintelui Oleg şi în încheierea predicii îmi voi exprima mulţumirea tuturor celor care au muncit în mod deosebit.

Iar acum aş vrea să atrag atenţia voastră asupra zilei de azi, care în conformitate cu Statutul bisericesc se numeşte duminica înaintea Înălţării Sfintei Cruci. Duminica este ziua învierii; prin urmare este vorba de învierea înainte de sărbătoarea Înălţării Cinstitei şi de Viaţă Fătătoarei Cruci a Domnului. Citirile de astăzi din Apostol şi Evanghelie (Gal. 6:11-18; In. 3:13-17) sunt consacrate Crucii – dar nu Răstignirii, cum este în Vinerea seacă, ci semnificaţiei ce este Crucea pentru viaţa lumii, pentru viaţa întregului neam omenesc. Astfel, în Epistola către Galateni apostolul Pavel a spus: „În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită şi eu pentru lume”.

Noi deseori citim şi înţelegem cuvinte uluitore prin semnificaţia lor, care se conţin în Noul Testament, pe jumătate, pe o pătrime, chiar uneori fără a pătrunde în sensul cuvintelor – cuvintele sunt atât de profunde, încât chiar oamenii, care trăiesc în afara Bisericii, pot, citindu-le, să înţeleagă ce este Crucea lui Hristos. Vă voi aminti că în dreapta şi în stânga de la Mântuitor au fost răstigniţi doi tâlhari – oameni, care într-adevăr au încălcat grav legea, judecaţi conform legii şi care au fost condamnaţi la moarte. Tâlharul care era din dreapta lui Hristos Mântuitorul, într-un mod cu totul neînţeles din punct de vedere al percepţiei umane – doar era tâlhar, dar nu prooroc – a văzut în Domnul nostru Iisus Hristos pe Fiul lui Dumnezeu. Este înţeles faptul că apostolii pe muntele Tabor L-au văzut pe Mântuitorul Iisus Schimbat la Faţă în slavă, în lumină. Este înţeles faptul că L-au văzut Înviat, când a intrat în cameră trecând prin perete, unde erau adunaţi şi le-a spus: „Pace vouă”. Este înţeles faptul că L-au văzut ridicându-se la cer. Dar cum se putea întâmpla în momentul înjosirii, când, se părea că totul este terminat şi nu este nici un fel de Fiu al lui Dumnezeu, nu este nici un fel de prooroc, dar un propovăduitor nenorocit, care a încercat să spună oamenilor ceva bun, semnificativ, care chiar tămăduia oamenii şi îi învia, care nu putea să-şi arate puterea Lui? Iată, El este răstignit pe cruce – bătut, batjocorit, ofensat, mai mult ca atât, muribund! Nici un fel de biruinţă – doar eşec! Însă în Mântuitorul înjosit, răstignit, tâlharul din dreapta Lui a văzut pe Fiul lui Dumnezeu şi I-a spus: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta!”

În toată istoria neamului omenesc nu a fost o astfel de mărturisire a Domnului în calitate de Mânuitor şi Fiu al lui Dumnezeu şi, probabil, nu va fi. Propria durere, doar el a suferit la fel ca şi Mântuitorul – trebuia să-i fi închis ochii la orice fel de clarviziune, la orice fel de milă, la orice fel de cuvânt bun, ceea ce s-a şi întâmplat cu tovarăşul său, care era răstignit în stânga de la Hristos. Acela Îl hulea pe Iisus şi Îi spunea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi si pe noi.” În genere, o logică firească: dacă eşti atotputernic, dacă ai tămăduit, dacă ai înviat, arată-ţi puterea Ta şi noi împreună cu Tine vom coborî de pe cruce şi ne vom salva... Domnul l-a iertat pe tâlharul care a fost din dreapta şi i-a zis: „Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine in rai”. Şi nimic nu i-a spus aceluia care era în stânga, care murea trupeşte şi duhovniceşte.

Pe Cruce a fost arătată dreptatea, pe care nu putea nimeni să o vadă – nici Pilat, nici Irod, nici chiar cei, care stăteau lângă Cruce. Chiar apostolul Ioan, care se afla alături de Cruce, în acel timp, probabil, nu înţelegea. Pe Cruce pe Golgota a fost arătat adevărul lui Dumnezeu şi tâlharul din dreapta s-a dovedit a fi îndreptăţit, deşi era tâlhar, iar acel din stânga a fost osândit. Şi această judecată uimitoare a Crucii este arătată în răstignirea noastră în tradiţia rusă, când chinga de jos din partea dreaptă este ridicată în sus, iar cea din stânga este dată în jos. Crucea este ca o balanţă, ca o măsură a justiţiei, ca o măsurătoare a binelui şi a răului, ca o măsură a adevărului.

Dar ce semnifică aceste cuvinte minunate ale apostolului Pavel, pe care le-am auzit azi: „Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită şi eu pentru lume”? Dacă ar fi spus că pe Cruce este răstignită lumea, atunci fiecare din noi ar fi înţeles că pe Cruce sunt răstignite păcatele lumii. Dar ce semnifică „prin Cruce lumea este răstignită”? Semnifică doar una – că prin Cruce lumea poate deosebi binele de rău şi adevărul de minciună. Şi dacă lumea nu deosebeşte binele de rău, folosind acest criteriu făcător de minuni, plin de suferinţe ale Însuşi lui Dumnezeu, dar trăieşte cu mintea sa, îşi formează măsurătoarea proprie a binelui şi a răului, îşi creează ideologiile sale de la cele mai sofisticate, filosofice, până la cele mai simple, prozaice, ideologii ale consumului şi ale trupului, ale păcatului, atunci lumea este răstignită prin Cruce.

Deoarece în Cruce este adevărul final, care este neînţeles multora astăzi, precum a fost neînţeles pentru tâlharul din stânga, precum a fost neînţeles ostaşilor romani, care au stat lângă Cruce – ei nu vedeau acel adevăr şi nu puteau vedea nimic, în afară de un Om înjosit, care murea în urma pierderii de sânge, în urma rănilor.

Iată şi astăzi foarte mulţi oameni, privind la Crucea lui Hristos, nu văd nimic, în afara de faptul că cineva a relatat despre Cruce ca despre o poveste oarecare, ca despre o eroare sau despre faptul că Crucea nu a adus nimic omenirii şi că Biserica, care este chemată să propovăduiască despre Cruce lumii, nu corespunde acestei propovăduiri: şi preoţii sunt răi, şi nu au automobile cuvenite, şi nu fac ceea ce trebuie... Câte se mai spun, ca omul să-şi întoarcă privirea de la Crucea Domnului, ca să spună în cel mai bun caz: „nu ştiu ce semnifică Crucea”, iar în cel mai rău caz: „nici nu vreau să ştiu”.

“Crucea DomnuIui îşi pastreaza in lume, taina si lucrarea ei, vie si intreagă. ... Si aceasta este biruinta noastră asupra potrivnicului”. Dar cât de mult se asociază cuvintele din Evanghelia după Ioan, care, de aseemea, le-aţi auzit astăzi şi care, desigur, se referă la sensul şi semnificaţia Jerfei de pe Golgota: “Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea”. Crucea nu este pecetea suferinţelor, nu este însemnul judecăţii, dar simbolul mântuirii, fiindcă fiecare cine primeşte Crucea ca un măsurariu al adevărului şi primeşte în inima sa jertfa lui Hristos Mântuitorul, acela, împreună cu tâlharul care a fost răsrignit în dreapta, are o mare nădejde a auzi de la Domnul: “Cu mine vei fi în rai”. Şi această minunată duminică înainte de sărbătoarea Înălţării Crucii Domnului ne conferă acuitatea vederii duhovniceşti, ca să vedem ceea ce se petrece cu noi, cu lumea, cu neamul omenesc, adăugând la acest tablou Crucea lui Hristos. Anume de aceea a şi fost descoperită în vedenie cruce sfântului întocmai cu apostolii Constantin biruitorul, în timpul căruia creştinii au căpătat libertate. În acest context se avea în vedere nu doar biruinţa lui Constantin asupra lui Maxentie, nu doar biruinţa creştinismului ca instituţie socială – se avea în vedere acea libertate, despre care azi vorbim. Constantin “biruitorul” prin Cruce a biruit! Fiindcă, dacă mergi în direcţia unde arată Crucea, atunci mergi pe drumul adevărului, iar aceasta semnifică că este calea mântuirii, iar mântuirea este biruinţa omului asupra oricărui neadevăr şi asupra oricărui rău prin puterea harului lui Dumnezeu.

Vă felicit cordial cu această zi minunată şi mă bucur că anume azi am avut ocazia să săvârşesc cu voi sfinţirea acestei prime biserici din numărul celor 200 de biserici din Moscova, într-un raion minunat al Moscovei, în Brateevo. Aş vrea, în semn de amintire despre sfinţirea de azi a bisericii, să aduc în dar icoana Maicii Domnului de la Kazan. Fie ca ea să se afle în această biserică şi să ne aducă aminte nouă tuturor şi copiilor noştri, nepoţilor şi generaţiilor viitoare despre acest minunat eveniment, ai cărui participanţi şi martori am fost astăzi.

Eu, de asemenea, aş vrea să-mi exprim recunoştinţa mea cordială acelor persoane, cu ale căror jertfe materiale, cu bunătatea inimii a fost ridicată această biserică. La construcţia ei au participat mii şi mii de oameni. Cineva a jertfit foarte mult, iar alţii atât cât au putut, însă în faţa lui Dumnezeu jertfa fiecăruia din voi este bine mirositoare, căci banii aceştia au fost jertfiţi nu pentru construcţia a ceva, cu ce oamenii s-ar fi delectat în această viaţă, dar pentru construcţia casei lui Dumnezeu, în care harul pogoară pe credincioşi şi unde noi putem ridica către Pristolul Celui Preaînalt rugăciunile noastre.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii 

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Catolicosului-Patriarh al Bisericii Asiriene a Răsăritului Mar Gewargis Sliva cu prilejul aniversării intronizării

Mesajul de felicitare al Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ruse adresat Preafericitului Patriarh al Antiohiei și al întregului Răsărit Ioan al X-lea cu prilejul zilei numelui

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat mitropolitului de Krutitsy Iuvenalii cu prilejul aniversării a 85 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat episcopului de Orehovo-Zuevo Panteleimon cu prilejul aniversării a 70 de ani din ziua nașterii

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la consfătuirea cu privire la pregătirea și desfășurarea acțiunilor dedicate aniversării a 800 de ani din ziua nașterii cneazului Alexandru Nevski

Mesajele de felicitare ale Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresate nou aleșilor șefi ai regiunilor Federației Ruse

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat vicepreședintelui Consiliului de Securitate D.A. Medvedev în legătură cu aniversarea a 55 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat președintelui Fundației de copii din Rusia A.A. Lihanov cu prilejul aniversării a 85 de ani din ziua nașterii

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul Zilei treziei

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat directorului executiv principal al companiei „Rosneft” I.I. Sechin cu prilejul anuversării a 60 de ani din ziua nașterii