Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Chiril de ziua pomenirii sfântului ierarh Filaret al Moscovei după încheierea liturghiei în catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Preafericitului Patriarh Chiril de ziua pomenirii sfântului ierarh Filaret al Moscovei după încheierea liturghiei în catedrala „Hristos Mântuitorul”
Versiune pentru tipar
2 decembrie 2012 17:22

La 2 decembrie, în duminica a 26-a după Cincizecime, de ziua pomenirii sfântului ierarh Filaret, mitropolitul Moscovei, Preafericitul Patriarh Chiril a oficiat liturghia Dumnezeiască în catedrala „Hristos Mântuitorul”, unde se află racla cu moaştele sfântului ierarh Filaret.

După terminarea liturghiei Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către credincioşi cu o predică.

Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Cuvioşi părinţi – clerul oraşului Moscova, maici egumene, părinţi, fraţi şi surori!

În această a 26-a duminica după Cincizecime noi îl pomenim pe sfântul ierarh Filaret, mitropolitul Moscovei. Astăzi aţi auzit deja despre calea lui minunată, despre darurile lui, talentele lui şi despre acele multele trude, pe care le-a purtat, fiind în fruntea Bisericii capitalei şi a întregului pământ al Rusiei. Mulţi contemporani, aplecând capul său în faţa marilor talente şi capacităţi ale sfântului ierarh Filaret, îl numeau luminător. El într-adevăr era un luminător, deoarece ca un propovăduitor inspirat şi scriitor bisericesc, ca un sfânt ierarh înţelept, ca un savant talentat, ca un poet şi literat excelent el exercita o acţiunea luminatoare asupra societăţii de atunci şi asupra întregului popor.

Însă noi ştim că şi alte persoane erau numite în istorie „luminători”. Şi dacă e să apreciem activitatea acelor luminători, atunci apar mai multe întrebări, decât răspunsuri, despre rezultatele la care au adus roadele luminării lor.

Probabil, cuvântul „luminare” se utilizează cu referinţă la cei care oferă anumite cunoştinţe noi, care deschid în faţa oamenilor lumea necunoscută pentru ei, cine îi fac părtaşi ai unor tezaure – intelectuale şi duhovniceşti. Cum să înţelegem deosebirea dintre sfântul ierarh Filaret – un luminător înţelept de la Dumnezeu şi, fără a rosti nume - acei „luminători”, care au creat mai multe probleme, decât au soluţionat?

Citirea de azi din Epistola sfântului apostol Pavel către Efeseni (Ef. 5:8-19) ne ajută să răspundem la întrebarea: ce este luminarea adevărată. Adresându-se către Efeseni, el se spune: fraţilor, umblaţi ca fii ai luminii, încercând ce este bineplăcut Domnului, şi să nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci vă umpleţi de Duhul. În aceste cuvinte se află răspunsul la întrebarea, pe care am pus-o.

Lumină şi întuneric, fiii luminii şi faptele fără rod ale întunericului... Ce este lumină şi întuneric în sensul biblic? Sunt nişte imagini văzute, imagini înţelese doar de om, prin care sunt numite binele şi răul. Lumina este binele, iar întunericul – răul. Dar acestea nu sunt doar metafore. Noi ştim că la începutul creării universului Dumnezeu a creat lumina (vezi: Fac. 1:3). Nimic nu era – era întuneric. Nu era viaţă, nu exista univers, nu exista nimic – era întuneric. Şi Dumnezeu a creat lumina. Savanţii numesc această clipă „Marea explozie”, apariţia energiei. Noi în Biserică nu operăm cu astfel de categorii ştiinţifice, deşi cunoaştem despre ele. Însă lumina este într-adevăr energie, fără de care nu poate exista universul.

Dar ce este atunci întunericul? Dacă lumina este viaţă, atunci întunericul – este inexistenţă, întunericul este acolo, unde nu există lumină. Şi dacă prin imaginea luminii cuvântul lui Dumnezeu ne vorbeşte despre bine, atunci prin imaginea întunericului – despre rău.

S-ar părea că sunt două noţiuni cu totul evidente: binele şi răul. Până nu demult nimeni nu îşi punea problema ce este bine şi ce este rău, deoarece pe parcursul mileniilor oamenii păstrau în inimile lor ceea ce Dumnezeu a depus în ele – capacitatea de a deosebi binele de rău. Caracterul pierzător, de ispită, de pericol al veacului acestuia constă în faptul că oamenii au încetat să deosebească binele de rău. Acum a apărut o nouă idee, că omul liber singur determină ce este bine şi ce este rău. Nu există nici un criteriu obiectiv, nici o măsurătoare obiectivă a binelui şi a răului – baza , începutul la toate este omul.

Noi vedem ce se întâmplă. Ceea ce încă ieri era considerat sfânt, neprihănit, ceea ce era apărat prin toată forţa culturii, literaturii, picturii, poeziei, astăzi este călcat în picioare, distrus, se supune derâderii, iar păcatul este arătat ca o virtute sau, cel puţin, ca un model egal cu virtutea. Acest torent distrugător care distruge hotarele dintre bine şi rău, este adus în fiecare casă prin mijloacele de informare în masă şi noi ştim, cât este de periculoasă această mişcare către inimile şi minţile oamenilor.

Cum să deosebim în timpul nostru tulbure, unde este binele şi unde este răul? Se prea poate în timpul apostolului Pavel era mai uşor a face deosebirea? Dacă ar fi fost mai uşor, atunci, probabil, el nu ar fi spus către Efeseni: ”Încercaţi ce este bineplăcut Domnului”. Sunt cuvinte-cheie. Binele este aceea, ce este bineplăcut lui Dumnezeu. Dumnezeu este criteriul absolut şi neschimbător al adevărului, al dreptăţii şi al deosebirii a binelui de rău; iar pentru ca răul să biruie, trebuie ca Dumnezeu să cadă. Timp de veacuri, dacă nu de milenii, se desfăşoară această luptă cu piatra unghiulară a existenţei civilizaţiei umane. Dacă Dumnezeu va fi dat jos, atunci nu va fi deosebirea dintre bine şi rău şi ceea ce ieri încă era rău, astăzi va fi numit bine. Ceea ce ieri se interzicea prin legi omeneşti, astăzi prin legi va fi permis şi încurajat – doar pe Dumnezeu trebuie de nimicit.

„Încercaţi ce este bineplăcut Domnului şi să nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului”. Întunericul este inexistenţă, este lipsa vieţii. Iar acolo, unde întunericul se întâlneşte cu lumina, acolo întunericul devine o forţă distrugătoare, orientată asupra faptului ca să distrugă viaţa lumii, să distrugă creaţia lui Dumnezeu. Şi dacă noi participăm la faptele cele fără roadă ale întunericului - fără roadă, deoarece nici un rod acolo nu e, există doar distrugerea – noi mergem împotriva voinţei lui Dumnezeu.

„Vă umpleţi de Duhul”. Ce semnifică a se umple de Duhul? Există o astfel de noţiune ca „inspiraţie”, sinonimul lui este un alt cuvânt – „entuziasm”. Inspiraţie, energie internă, putere... Nimic nu poate oferi o putere reală, decât doar Duhul Sfânt. Noi ştim cum oamenii încearcă să se inspire prin veselie, alcool, stupefiante, bogăţie, delectarea cu puterea. Dar toate acestea atât de repede trec, dar dacă nu trec, atunci se distrug şi decad împreună cu personalitatea umană. Iar creaţia adevărată duhovnicească, orice fel de creaţie, are la bază acţiunea Duhului, chiar dacă omul nu înţelege până la urmă acest lucru. Pentru a avea energia creării, energia faptelor bune, energia vieţii în corespundere cu legea lui Dumnezeu, noi trebuie să ne inspirăm, să ne umplem de Duhul Sfânt. Fără această inspiraţie a Duhului Sfânt noi vom fi incapabili să simţim ce este bineplăcut lui Dumnezeu. Noi nu vom fi în stare să nu participăm la faptele cele fără roadă ale întunericului.

Sfântul ierarh Filaret, fiind un luminător, încerca ce este bineplăcut lui Dumnezeu. El nu a participat la faptele cele fără roadă ale întunericului – el se umplea de Duhul, el avea o energie mare interioară, care intră în om prin acţiunea Duhului Sfânt. El nu doar deosebea binele de rău, dar ca sfânt ierarh al lui Dumnezeu ajuta oamenilor să vadă aceste graniţe; mai mult ca atât, ajuta ca omul să se educe pe sine în bine şi să lupte cu răul.

Cuvântul „luminare” în limba rusă se scrie prin „e” – de la cuvântul «свет» („lumină”). Dar s-ar fi putut scrie şi prin «я» - de la cuvântul «святость» („sfinţenie”), deoarece luminarea adevărată este sfinţenie, este împărtăşirea la faptele bune, este cunoaşterea căilor lui Dumnezeu, este umplerea de Duhul Sfânt. Astăzi, pomenindu-l pe sfântul ierarh Filaret, activitatea lui de sfinţire şi de luminare de Prim sfânt ierarh, concomitent pătrunzând în sensul cuvintelor zguduitoare ale apostolului Pavel, adresate către Efeseni, noi putem să descoperim şi pentru noi înşine ceva extrem de important, ceea ce ne va permite să avem întotdeauna raţiune şi putere de a rămâne fiii luminii, să încercăm ceea ce este bineplăcut Domnului, să nu participăm la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci să ne umplem de Duhul Sfânt. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii


Versiunea: ucraineană, rusă

Altele articole

Predica Patriarhului rostită de ziua pomenirii Sfântului Cuvios Serafim de Sarov după Liturghia săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită în Duminica după Nașterea Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită după Vecernia Mare săvârșiită de sărbătoarea Nașterii Domnului

Predica Patriarhului rostită de Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită înaintea săvârșirii Te-Deum-ului cu prilejul anului nou

Predica Patriarhului rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de sărbătoarea Intrării în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Duminica a 23-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 21-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 20-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”