Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la întâlnirea cu delegaţia organizaţiei obşteşti a întregii Ucraine „Uniunea femeilor ortodoxe”

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la întâlnirea cu delegaţia organizaţiei obşteşti a întregii Ucraine „Uniunea femeilor ortodoxe”
Versiune pentru tipar
9 aprilie 2013 23:46

La 9 aprilie 2013, la reşedinţa Patriarhală şi Sinodală de la mănăstirea „Sfântul Daniil”, a avut loc întâlnirea Preafericitului Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril cu reprezentantele organizaţiei obşteşti a întregii Ucraine „Uniunea femeilor ortodoxe”.

Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către cei prezenţi cu o predică.

Sunt bucuros că am posibilitatea a mă întâlni cu voi pentru a continua dialogul nostru, început la Kiev. Păstrez în memorie această întâlnire minunată. În pofida faptului că acea zi a fost una din cele mai dificile din viaţa mea din punctul de vedere al intensităţii programului zilei şi a fost greu de îmbinat pe toate, cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să o facem şi, se prea poate, una din cele mai vii amintiri a fost întâlnirea cu voi cu toţi, cu organizaţia voastră. Consider că trebuie să ne întâlnim din timp în timp.

Sunt la curent cu anumite succese, realizate în activitatea organizaţiei voastre. Este, în primul rând, ceea ce s-a reuşit de obţinut în urma relaţiilor rodnice cu Biserica, instituţiile de stat şi cu organizaţiile obşteşti. În viaţa organizaţiei obşteşti este foarte important factorul susţinerii. Pentru a fi eficient, trebuie de avut susţinere în societate şi în instituţiile statului, dar, deoarece este vorba de o organizaţie ortodoxă obştească, atunci şi susţinerea Bisericii. Ştiu, de asemenea, că se dezvoltă fructuos colaborarea cu organizaţiile de femei din Rusia, Belarus, Moldova, Georgia şi Armenia.

În ultimele decenii, întregii comunităţi internaţionale, inclusiv, desigur, şi ţărilor Comunităţii Statelor Independente se propune în calitate de ideal al structurii societăţii şi a persoanei o anumită paradigmă, a cărei esenţă constă în prioritatea intereselor pământeşti. Nu este nevoie să vorbim mult despre aceasta, este suficient să includem televizorul, indiferent dacă este la Moscova, Kiev, Odesa sau Tbilisi – pretutindeni este una şi aceeaşi, suntem învăţaţi că valorile principale şi autentice ale vieţii sunt cele materiale. Toate acestea sunt susţinute de o anumită ideologie, prezentă în programele de televiziune şi în genere în mass-media, de influenţa enormă a publicităţii asupra conştiinţei umane. Are loc reorientarea oamenilor de la dimensiunile pe verticală la cele exclusiv pe orizontală.

De altfel, este pe deplin explicabil şi înţeles ceea ce astăzi are loc în conştiinţa omului contemporan, deoarece noi suntem creaţi în aşa fel, că trebuie să avem grijă de noi înşine, de trupul nostru. Trebuie să respirăm, să ne alimentăm, trebuie să satisfacem multe alte necesităţi. Fără această grijă pentru propria persoană omul poate muri şi noi singuri suntem factorul cel mai important în asigurarea vitalităţii personalităţii noastre. De aceea grija de aspectul material este programată în firea omului şi nu doar a omului, dar şi a lumii animale. În toate acestea nu este nimic rău. Rău este aceea ce sfinţii părinţi numesc poftă. Iar pofta – este prioritatea deplină şi domnia instinctelor omeneşti asupra vieţii duhovniceşti.

Pofta trupului – este anume acel păcat, care azi nu doar este propagandat, dar care devine o oarecare dominantă valorică a omului contemporan. Şi aici, desigur, obiecte ale influenţei de acest gen sunt toţi – şi bărbaţii, şi femeile, şi copiii, şi oamenii în vârstă. Noi ştim că multe se schimbă în priorităţile valorice ale omului contemporan, iar împreună cu pierderea acestei dominante verticale se pierd valorile extrem de importante ale vieţii, astfel cum sunt dragostea faţă de Patrie, dragostea pentru poporul tău, capacitatea de a te jertfi. De ce să ne jertfim când putem să consumăm? Eu pun întrebarea adepţilor acestei idei: e bine că acum totul este paşnic, liniştit... Dar dacă va surveni ora X, când e nevoie de mers să apărăm ţara, poporul, casa – cum e posibil de mers în atac, în întâmpinarea unei mări de foc pentru un om, în a cărui conştiinţă se sălăşluieşte gândul – să mă păstrez pe mine şi să-mi asigur nivelul înalt de viaţă? În astfel de situaţii limitrofe, de criză, iese la iveală esenţialul – prezenţa sau absenţa forţei interioare duhovniceşti a omului.

Femeile sunt, de asemenea, obiectul unei influenţe informaţionale aparte, de aceea este cu totul evident că femeia este păstrătoarea căminului casei, este centrul vieţii familiei. Nimeni nu va tăgădui aceasta. Bărbatul îşi orientează privirea în exterior, el trebuie să muncească, să câştige bani, iar femeia întotdeauna este orientată în interior, acolo unde sunt copiii ei, casa ei. Şi dacă se distruge această funcţie extrem de importantă a femeii, ca urmare se distruge totul – şi familia, şi în sensul larg – patria. Nu în zadar spunem „Patria-mamă”. Aceasta nu este întâmplător, căci femeia este păstrătoarea casei.

Noi ştim că acţionează o propagandă a valorilor false. Se impune opinia că, cică, vocaţia femeii a fi mamă este înjositoare, că există îndatoriri mai onorifice şi mai înalte, că îndeplinirea slujirilor proprii femeii (aş vrea să le numesc anume „slujire”) o plasează pe femeie într-o oarecare situaţie subordonată în raport cu bărbatul.

Eu am ocazia să comunic mult cu persoanele familiste, cu familiile. Am văzut foarte puţine familii, unde femeia ar fi într-o situaţie de subordonare. Şi aceasta se întâmplă nu din cauza că femeia are o dorinţă deosebită a conduce, dar din motivul că femeile azi poartă o responsabilitate deosebită nu doar faţă de sine, de copii, de soţ, de familie – ele poartă responsabilitatea, inclusiv, şi pentru păstrarea principiului moral în viaţa societăţii. Eu nu mai vorbesc de faptul că foarte multe femei trebuie şi să lucreze, şi să se ocupe de casă, şi să educe copiii, şi să ducă o sarcină mult mai mare decât cea a bărbatului.

Consider fenomenul numit „feminism” foarte periculos. Deoarece organizaţiile feministe proclamă o pseudolibertate, care, în primul rând, trebuie să se manifeste în afara căsniciei şi în afara familiei. În centrul ideologiei feministe nu este situată familia, educaţia copiilor, dar o altă funcţie a femeilor, care deseori este contrapusă valorilor familiei. Probabil, nu este întâmplător că majoritatea liderilor mişcării feministe sunt femei necăsătorite. Am atras atenţia asupra acestui fapt, încă când lucram la Geneva, în Consiliul mondial al bisericilor. Pe atunci abia începea să se dezvolte tema feminismului. Fiind încă relativ tânăr, mă miram că liderii aşa numitei mişcări feministe nu sunt legate în nici într-un fel de relaţii conjugale, cu mici excepţii. Toate nuanţele relaţiilor umane – dragostea, fidelitatea, grija, responsabilitatea – ideologii feminismului reduc la relaţii sociale, politice, financiare şi la diviziunea puterii şi a influenţei. În aceasta constă, după mine, marea eroare a acestui fenomen.

Încă odată aş vrea să revin la tema familiei. Nu este cu putinţă a o înlocui pe mama şi soţia iubitoare prin nici un fel de funcţii sociale, asigurate de stat. Deoarece doar în sânul unei familii vii şi fireşti copilul este educat în dragoste şi în idealuri morale înalte.

Cu toate acestea, aş vrea să spun că nu văd nimic rău în faptul ca femeile să facă carieră, să se ocupe de politică, de business şi de multe alte lucruri, de care se ocupă de cele mai multe ori bărbaţii. Trebuie să vă spun că în multe ramuri profesionale femeile realizează azi mari succese. Aceasta mărturiseşte despre capacităţile şi posibilităţile femeilor de a-şi purta slujirea de soţie, de mamă, concomitent aducând folos societăţii, cu condiţia plasării corecte a priorităţilor. Consider că pilda organizaţiei voastre trebuie să o luăm în considerare, atunci când susţinem această teză.

În faţa fiecăruia din noi azi stau probleme, la fel de actuale pentru majoritatea ţărilor din spaţiul postsovietic. Şi aici aş vrea să vorbesc despre tema divorţurilor. Numărul lor nu se diminuează. Sunt anumite ameliorări, însă doar în limitele erorii sociologice. Creşterea numărului copiilor orfani şi al copiilor rămaşi fără atenţia părinţilor este, de asemenea, o temă mare. Sunt profund convins că anume organizaţiile de femei trebuie să atragă atenţia la problemele adopţiei copiilor, care sunt orfani sau pur şi simplu sunt abandonaţi de părinţi.

Nu putem evita şi tema narcomaniei, a alcoolismului şi a criminalităţii în mediul tineretului, a inegalităţii sociale şi multe altele, ceea ce prezintă o durere reală pentru noi toţi. Toate aceste probleme nu sunt vindecate de creşterea economiei, de mărirea PIB-ului, de construcţia unei infrastructuri contemporane, de apariţia mijloacelor de comunicare şi transport. Societatea poate fi foarte dezvoltată şi bogată, dar problemele, despre care vorbim, se pot amplifica. Exemplul multor ţări occidentale este foarte convingător în această privinţă.

La aceasta se referă şi micşorarea ratei natalităţii. Aceasta se produce nu din motivul insuficienţei de mijloace materiale – strămoşii noştri au fost mult mai săraci ca noi. Scăderea ratei natalităţii se produce de la amalgamul şi distrugerea valorilor, când prioritate devine satisfacerea propriilor necesităţi, a propriului „ego”. Atunci în calcul merge tot – şi banii, şi suprafaţa locuibilă, şi posibilitatea de a-ţi petrece concediul unde doreşti. Deseori aceşti factori sunt determinanţi în adoptarea deciziei de a avea sau nu un număr mare de copii.

Consider că de aceste probleme trebuie să se ocupe azi organizaţiile de femei. Anume acele organizaţii, care îşi structurează activitatea pe principii moral-duhovniceşti, trebuie să atragă atenţia, în primul rând, la determinarea problemelor, la formarea opiniei publice şi, aş vrea să spun în mod deosebit – la necesitatea acordării influenţei asupra tineretului, se prea poate, în primul rând, lucrând cu fetele, formând acele idealuri ale vieţii de femeie, care azi, după cum am spus, sunt distruse de mass-media.

Sper că intenţiile bune ale Uniunii femeilor ortodoxe din Ucraina vor servi şi în continuare în folosul Bisericii şi al societăţii. Deoarece Uniunea femeilor ortodoxe din întreaga Ucraină de la bun început s-a declarat a fi organizaţie independentă, din partea mea consider firesc independenţa ei organizaţională, totodată păstrându-şi relaţiile sistemice cu organizaţia obştească internaţională „Uniunea femeilor ortodoxe” pe bază de contracte şi acorduri, de proiecte mixte.

Este îmbucurător că deja azi o astfel de colaborare se exprimă în participarea mutuală la diverse acţiuni, organizate de una din părţi. Sunt foarte bucuros de acest fapt. Nu este obligatoriu a crea o organizaţie unică, în special când aceasta este complicat a înfăptui din multe pricini. Dar e foarte important a dobândi un înalt nivel de colaborare, de influenţă reciprocă şi de susţinere mutuală, inclusiv în spaţiul informaţional.

Aş vrea să-mi exprim siguranţa în colaborarea ulterioară a Bisericii noastre cu Uniunea femeilor ortodoxe din Ucraina, ceea ce ne va ajuta nouă tuturor să dăm răspuns la provocările, ce stau azi în faţa societăţii, în faţa Bisericii şi în faţa fiecărei personalităţi luate aparte.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Altele articole

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistei poporului din RSFSR E.S. Vasilieva cu prilejul jubileului

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat locțiitoarei Mânăstirii stavropighiale a Cuviosului Stefan de Mahra egumena Elisaveta (Jegalova) cu prilejul aniversării a 25 ani de nevoință în rang de egumenă la așezământul monahal

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul sărbătorii hramului la Mânăstirea Rusă „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” pe Athos

Condoleanțele Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresate rudelor și apropiaților celor decedați în accidentul rutier de pe șoseaua „Tavrida” din Crimeea

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Albaneze cu prilejul aniversării întronizării

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Georgiene cu prilejul zilei numelui

Declarația Patriarului Moscovei și al întregii Rusii Chiril în legătură cu acutizarea conflictului armeano-azer

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat episcopului de Moravice Antonii cu prilejul aniversării a 50 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistului poporului din Federația Rusă compozitorul D.F. Tuhmanov cu prilejul aniversării a 80 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistului poporului din RSFSR V.B. Livanov cu pilejul aniversării a 85 de ani din ziua nașterii