Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril s-a închinat sfintelor relicve ale mănăstirii Vatopedu

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril s-a închinat sfintelor relicve ale mănăstirii Vatopedu
Versiune pentru tipar
7 iunie 2013 00:38

La 6 iunie 2013, după vizitarea mănăstirii Hilandar, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a plecat pe calea apei la mănăstirea Vatopedu. La sfintele porţi Întâistătătorul bisericii Ruse a fost întâmpinat de egumenul mănăstirii arhimandritul Efrem cu fraţii.

În timpul Te Deum-ului, oficiat de Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril, s-au rugat: reprezentantul Patriarhului Ecumenic la Athos mitropolitul de Melitin Apostol; mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preşedintele Departamentului pentru relaţii externe bisericești al Patriarhiei Moscovei; arhiepiscopul de Serghiev-Posad Feognost, preşedintele Departamentului Sinodal pentru mănăstiri şi monahism, locţiitor la lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, şeful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; clerici şi mireni – membrii delegaţiei oficiale a Bisericii Ortodoxe Ruse; reprezentantul plenipotenţiar al Preşedintelui FR în Districtul federal central A.D. Beglov; preşedintele Comitetului Dumei de Stat al AF a FR pentru problemele CSI şi relaţiile cu compatrioţii L.E. Slutski, guvernatorul Athosului Aristos Kazmiroglu, consulul general al Federaţiei Ruse la Solonic A.A. Popov, călugării mănăstirii şi numeroşi pelerini, care au umplut biserica.

Egumenul Efrem, adresându-se după terminarea Te Deum-ului către Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril, a spus: „Cu o mare bucurie şi mişcarea inimii vă primim pe Dumneavoastră la mănăstirea noastră. În pofida faptului că a trecut aproape un an și jumătate, încă îmi sunt proaspete amintirile despre aducerea în Rusia a Brâului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu – cea mai importantă sfântă relicvă de la mănăstirea Vatopedu. Cinstitul Brâu s-a aflat în Rusia pe parcursul a 40 de zile. În acel timp sfânta relicvă a vizitat 15 oraşe, în care mulţi credincioşi au putut să i se închine şi să primească întărire duhovnicească. Adunarea credincioşilor a fost atât de mare, că a fost considerată cea mai de proporţii adunare paşnică din secolele XX şi XXI în toată lumea. Aproape patru milioana de oameni  au sărutat Sfântul Brâu şi mulţi dintre ei au stat în rând mai bine de 17 ore. Mulţime de minuni s-au săvârşit în timpul aducerii Cinstitului Brâu. Ele continuă şi azi, în special minunea naşterii de prunci...  Ne amintim, Sanctitatea Voastră, de cuvintele, adresate de Dumneavoastră mijloacelor de informare în masă în ultimele zile ale aflării noastre în Rusia:  „Noi am devenit martorii măreţei puteri a poporului rus ortodox”. Într-adevăr, puterea Bisericii este mare şi în zilele noastre, iar Biserica Rusă ca fiind cea mai numeroasă, are o mare putere şi influenţă în toată lumea”.

În discursul său egumenul mănăstirii a amintit despre mărturiile istorice ale relaţiilor dintre mănăstirea Vatopedu şi Sfânta Rusie, apoi a subliniat: „Comunicarea istorică şi unitatea părinţilor de la Vatopedu şi a poporului rus este un fapt real, despre care putem vorbi cu siguranţă”.

„Noi locuim în timpurile, când secularizarea şi modul lumesc de viaţă ameninţă şi influenţează chiar asupra vieţii Bisericii”, a constatat arhimandritul Efrem. „Se pun la îndoială valorile tradiţionale, se multiplică orice fel de crize. A sosit timpul, când este evidentă necesitatea unirii întregii Ortodoxii. Este obligatoriu pentru ca să apară măreţia revelaţiei adevărate a lui Dumnezeu şi modul autentic de viaţă al fiecărei persoane. În timpul de faţă Ortodoxia trebuie să-şi arate caracterul său cu adevărat ecumenic şi la aceasta, după opinia mea, puteţi contribui Dumneavoastră, Sanctitatea Voastră, în calitate de Întâistătător al celei mai numeroase Biserici Ortodoxe”.

Apoi a răsunat cuvântul Sanctităţii Sale Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril:

„Înaltpreasfinţia Voastră, mitropolite Apostol, reprezentantul Patriarhului Ecumenic, Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre, Înaltcuvioşia Voastră, scumpe întru Domnul părinte arhimandrit Efrem, Atotcuvioşi părinţi şi fraţi!

Hristos a Înviat!

Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a împărtăşi cu voi bucuria întru Domnul, care pentru noi a murit şi a treia zi a înviat şi cu Sine pe toţi înviindu-i. Bucuria Pascală este  o avere specială a monahilor, care au murit pentru lume, dar prin calea nevoinţei, cu acţiunea harului lui Dumnezeu, învie cu Hristos în omul nou, care se înnoieşte în cunoaşterea Creatorului care l-a creat după chipul şi asemănarea Sa (vezi: Col.3, 10).

Bucuria pascală umple inimile noastre de fiecare dată, când vedem cum de înţelept Domnul gândeşte la Sfânta Sa Biserică, cum perioadele de decădere ale vieţii bisericeşti se schimbă cu renaşterea ei. Ne bucurăm pentru faptul că în secolul al XX-lea nu s-a stins lucrarea în rugăciune a monahilor de pe Sfântul Munte, cum au proorocit proorocii mincinoşi, dar mulţumită nevoinţei a câtorva bărbaţi aleşi ai lui Dumnezeu tradiţia milenară isihastă este vie şi alimentează  prin sine Athosul şi întreaga Sfântă Biserică. Mănăstirea Vatopedu este participantă la această renaştere. Prin adormitul întru fericire Iosif aţi primit poruncile şi îndrumările stareţului Iosif cel Mare – a Peşterii.

Istoria Sfântului Munte este legată de istoria Bisericii Ruse pe parcursul a unei mii de ani. Foarte bine aţi ilustrat aceasta în cuvântul Dumneavoastră, aducând multe exemple ale relaţiilor dintre Sfânta Rusie şi mănăstirea Vatopedu. Printre multele nume, pe care le-aţi pomenit, aş vrea să menţionez numele lui Maxim Grecul – monahul de la Vatopedu, care mult a trudit în lucrarea luminării poporului rus şi a traducerii scrisului bisericesc din limba greacă în limba slavă bisericească. O părticică din moaştele lui au fost transmise mănăstirii Vatopedu în anul 2000, iar moaştele lui se odihnesc la Lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie – mănăstirea noastră sfântă şi proslăvită.

Participantă şi martoră al renaşterii Bisericii Ruse, care a trecut prin Golgota în secolul al XX-lea, mănăstirea a devenit atunci, când a adus pentru închinare în ţara noastră a Cinstitului Brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Eu încă odată vă mulţumesc pe Dumneavoastră şi întreaga frăţie pentru aducerea acestei relicve sfinte în hotarele Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 2011. Aţi fost martorii minunii, când aproape patru milioane de oameni au sărutat Sfântul Brâu ori s-au atins de el. Aţi remarcat foarte corect că istoria nu a ştiut o adunare atât de numeroasă paşnică a oamenilor. Aceasta a avut loc în secolul al XXI-ea, despre care se vorbeşte că este legat de criza credinţei, în acel timp când în multe ţări sunt pustii bisericile şi oamenii, bazându-se pe înţelegerea incorectă a cunoştinţelor, resping studiile duhovniceşti. Anume în acest moment – momentul crizei vieţii duhovniceşti – graţie darului Dumneavoastră, care s-a manifestat în aducerea Cinstitului Brâu al Născătoare de Dumnezeu în Rusia, ni s-a arătat nouă şi întregii lumi minunea renaşterii credinţei într-un popor, care a fost supus nimicirii pe parcursul a 70 de ani.

Aţi remarcat corect că există mărturii documentare ce arată că oamenii, care se închinau în credinţă la Brâul Maicii Domnului, primeau cele cerute. Şi mulţime mare de minuni, inexplicabile prin modalitate firească sau ştiinţifică, mărturisesc despre faptul cum Dumnezeu, care prin puterea harului său intră în viaţa noastră. Este în stare „şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avran” (vezi: Mt.3:9). Acest singur eveniment a ajutat multor popoare să înţeleagă ce semnifică credinţa şi ce putere are. Păstrând amintirea despre acest eveniment, credincioşii din Rusia, Ucraina şi alte ţări, asupra cărora se extinde grija păstorească a Bisericii Ortodoxe Ruse, cu speranţă privesc în viitor.

În pofida unui mare număr de lepădări a credinţei în toată lumea, în pofida unui mare număr de crize, care au cuprins întreaga planetă, în pofida faptului că mulţi oameni pierd speranţa în viitor, în pofida faptului că în conştiinţa multora adevărul şi minciuna se amestecă, indiferent de faptul că se distruge însăşi noţiunea de adevăr şi apare marele pericol al existenţei în genere a neamului omenesc, noi trăim cu nădejdea că Dumnezeu este în stare să facă din pietre copii lui Avraam, că prin puterea harului lui Dumnezeu poate fi depăşite orice fel de rău şi oricare neadevăr, că Dumnezeu este mai puternic ca diavolul şi prin puterea învierii Sale a biruit răul.

Aş vrea să-mi exprim profunda satisfacţie de faptul că vă pot vedea în acest sfânt lăcaş şi că unele circumstanţe periculoase din viaţa personală a Dumneavoastră cu mila lui Dumnezeu au trecut pe alături. Cred că Domnul nu va lăsa cu mila Sa mănăstirea Vatopedu şi pe Dumneavoastră ca egumen, care atât de mult aţi trudit pentru renaşterea acestei mănăstiri şi a vieţii monahale pe Athos.

Vă rog să vă rugaţi pentru Sfânta Rusie, pentru Biserica noastră – muceniţă şi mărturisitoare, pentru poporul nostru. Noi cu toţii avem necesitate de rugăciunea voastră, care se întăreşte de puterea nevoinţei ascetice”.

Mănăstirii Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a dăruit pentru amintirea în rugăciuni icoana Mântuitorului; egumenului mănăstirii Sanctitatea Sa a înmânat o cruce pectorală.

Apoi Sanctitatea Sa Stăpânul a vizitat altarul  catedralei în cinstea Bunavestirii Maicii Domnului, în care se păstrează icoana Maicii Domnului „Bucurie şi Mângâiere” şi s-a închinat relicvei Sfinte.

În arhondaric a avut loc agapa frăţească. După salutul egumenului Vatopedu, Sanctitatea Sa s-a adresat către fraţi cu  un cuvânt:

„Mănăstirea Vatopedu este unul din centrele duhovniciei ortodoxe, ea uneşte oameni de diferite naţionalităţi... În existenţa sa se oglindeşte o singură comunitate în duh a oamenilor, care alcătuiesc Biserica Ortodoxă.

Idealul principal al civilizaţiei contemporane este căpătarea mijloacelor, pe care omul le cheltuie pentru satisfacerea propriilor plăceri. Biserica cheamă pe oameni să trăiască nu conform legii trupului, dar al duhului. Şi în acest sens totul ce propovăduieşte Biserica, este însuşit de oameni mai greu decât ceea ce propagă cultura contemporană, care se adresează către trupul omului. Pentru a înţelege ce se întâmplă, putem face o astfel de comparaţie: a te ridica în munte este mai greu, decât să cobori; dar când ne ridicăm în munte, noi mergem în sus, iar când cădem, zburăm în joc.

Omul are nevoi de puteri, ca să obţină o profesie, studii, să capete anumite rezultate reale. Acelaşi lucru se referă şi la viaţa duhovnicească. Dar de ce suntem gata să roadem manualele ca să învăţăm, ca să obţinem o profesie, dar nu suntem gata întotdeauna să alocăm timp ca să perfecţionăm viaţa noastră duhovnicească.

Când Domnul spunea că oamenii se mântuiesc mergând pe calea cea îngustă (vezi: Mt. 7:14), El avea în vedere anume aceasta. Calea îngustă duce la cer, la vârful muntelui. Şi în acest sens monahii sunt acei care merg înainte. Iată de ce oamenii se trag la mănăstiri: fiecare om are nevoie de o călăuză ca să-i ajute să urce în sus pe poteca dificilă. Aceasta conferă o mare responsabilitate asupra monahilor. Printre ei, de asemenea, sunt ispite, probleme, scârbiri. Însă călugării trebuie să depăşească toate acestea anume din motivul, că asupra lor este o mate responsabilitate în cârmuirea duhovnicească a oamenilor.

Pentru prima dată am venit la Athos în depărtatul an 1971. Era timpul decăderii vieţii monahale. Am văzut mănăstiri pustii. Era greu să-ţi imaginezi că în vreo mănăstire poate să se afle vreo macara, că se pot desfăşura lucrări de restaurare. Îmi amintesc de enorma mănăstire „Sfântul Pantelimon”, unde erau doar şapte călugări. Ştiţi ce s-a întâmplat aici, la mănăstirea Vatopedu. Dar cu mila Domnului s-au produs mari schimbări în viaţa Sfântului Munte. Aceasta mărturiseşte despre necesitatea oamenilor de a duce o viaţă de monah.

De aceea din toată inima doresc tuturor monahilor de pe Sfântul Munte Athos puterea forţelor duhovniceşti şi trupeşti. Şi, vă rog, ţineţi minte, că sunteţi călăuze, care duceţi oamenii pe o cale periculoasă, însă calea duce în sus, dar nu în jos. Şi fie ca Domnul să vă întărească pe voi toţi în lucrare voastră responsabilă.

Hristos anesti!”

La agapă a răsunat cuvântul reprezentantului Patriarhului Ecumenic la Athos mitropolitul de Melitin Apostol, care la binecuvântarea Preafericitului Patriarh Bartolomeu îl însoţeşte pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse în pelerinaj prin mănăstirile athonite. Arhipăstorul şi-a împărtăşit amintirile despre prima întâlnire cu Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril, care a avut loc mai bine de treizeci de ani în urmă, menţionând responsabilitatea slujirii sale şi importanţa sarcinilor, care stau în faţa Întâistătătorului Bisericii Ruse.

Sanctitatea Sa Stăpânul a mulţumit mitropolitului Apostol, care îl însoţeşte în călătoria pe Athos, spunând: „Eu simt dragostea Dumneavoastră pentru Sfântul Munte, cunoaşterea Athosului mă ajută mult în săvârşirea acestui pelerinaj”.

Guvernatorul Athosului Aristos Kazmiroglu în discursul săi la agapă a spus, adresându-se către Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril: „Aproximativ acum 50 de ani am auzit de la un arhiereu, că există ceva mai mult decât universul – este dragostea. Anume dragoste ne-aţi adus cu vizita Dumneavoastră, care este pentru noi un eveniment important. Bine aţi venit”.

***

Vatopedu este una din mănăstirile cele mai vechi, bogate şi extinse în rândul mănăstirilor greceşti pe Sfântul Munte Athos – este situat pe malul unui mic golf pe malul de nord-est al ţărmului Athos.

Conform tradiţiei, ea a fost fondată de împăratul întocmai cu apostolii Constantin în prima jumătate a secolului al IV-lea, dar în acelaşi veac a fost distrusă de împăratul Iulian, ce s-a lepădat de Dumnezeu. În anul 802 este a doua oară devastată de arabi, iar în secolul al X-lea este ridicată din nou de trei fraţi din Adrianopol: Atanasie, Nicolae şi Antonie.

Catedrala mănăstirii este construită în secolul al X-lea în cinstea Bunavestirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. În ea s-au păstrat fresce şi mozaicuri din secolul al a XIV-lea. Are o intrare măreaţă, din care duc două pridvoruri largi: intern şi extern. Pe ambele părţi ale pridvorului sunt două altare. La dreapta se află altarul în cinstea lui Nicolae Făcătorul de Minuni, pe stânga – altarul marelui mucenic Dimitrie din Salonic, iar de asupra la strană mai este un altar mic în cinstea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu „Bucurie şi mângâiere”. Pe lângă catedrală, mai sunt şaisprezece paraclise (biserici mici).

În bibliotecă se păstrează una din cele mai bogate şi rare colecţii de cărţi şi manuscrise. Bijuteria  bibliotecii de aici este exemplarul geografiei cu hărţi a lui Ptolomeu.

La mănăstire se păstrează o parte din Crucea Dătătoare de Viaţă a Domnului, cinstitul Brâu al Născătoarei de Dumnezeu, icoanele Ei făcătoare de minuni, părticele din moaştele sfinţilor Grigore Teologul, Andrei Criteanul, apostolului Bartolomeu, marele mucenic Teodor Stratilat şi alţii.

Pe Sfântul Munte mănăstirii Vatopedu îi aparţin două schituri (ale marelui mucenic Dimitrie din Salonic şi apostolului Andrei Cel Primul Chemat) şi 27 de chelii. În tipul de faţă la  mănăstire trăiesc 120 de călugări.

Serviciul de comunicare al DREB/Patriarchia.ru

Versiunea: ucraineană, rusă

Materiale la temă

Consfătuirea de lucru a Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu locțiitorul Lavrei „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie episcopul de Serghiev-Posad Foma

A avut loc consfătuirea de lucru a Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu locțiitorul Lavrei „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie episcopul de Serghiev-Posad și Dmitrov Foma

A avut loc înmormântarea protoiereului Nicolai Gundeaev

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat participanților la solemnitățile din Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Serghie de Radonej [Patriarhul : Mesaje de salut și adresări]

Mitropolitul de Limassol Atahasie a condus seminarul păstoresc pentru clerul Mitropoliei de Tver

Mitropolitul de Pireu Serafim despre problema ucraineană: Fanarul nu a avut nici un drept să se amestice în treburile altei Biserici Locale [Articol]

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul sărbătorii hramului la Mânăstirea Rusă „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” pe Athos [Patriarhul : Mesaje de salut și adresări]

La Odesa a avut loc conferința internațională „Moștenirea athonită și tradițiile isihasmului în istoria și cultura Ucrainei”

A avut loc înmormântarea protoiereului Nicolai Gundeaev

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit slujba prohodului protoiereului Nicolai Gundeaev

A avut loc înmormântarea protoiereului Nicolai Gundeaev

Vizita Sanctității Sale Patriarhul Chiril la Sankt-Petersburg. Prohodul și înmormântarea protoiereului Nicolai Gundeaev. Vizitarea cimitirului Bolșeohtinski

Răspunsul Sanctității Sale Patriarhul Chiril Preafericitului Patriarh al Alexandriei Teodor la mesajul său cu apelul de anulare a hotărârii cu privire la crearea Exarhatului Patriarhal al Africii [Patriarhul : Mesaje]

Declarația Sfântului Siniod al Biisericii Ortodoxe Ruse din 28 ianuarie 2022 [Documente]

De sărbătoarea Intrării în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

A avut loc întâlnirea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu ambasadorul României în Rusia, Cristian Istrate

Toate materialele cu cuvintele-cheie