Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Chiril de ziua pomenirii sfinților apostoli Petru și Pavel în catedrala „Mai marii apostoli Petru și Pavel” din Sanct-Petersburg

Predica Preafericitului Patriarh Chiril de ziua pomenirii sfinților apostoli Petru și Pavel în catedrala „Mai marii apostoli Petru și Pavel” din Sanct-Petersburg
Versiune pentru tipar
12 iulie 2013 20:19

La 12 iulie 2013, de sărbătoarea sfinților mai-marilor apostoli Petru și Pavel, Întâistătătorul Bisericii Ruse a condus Dumnezeiasca liturghie în catedrala „Mai-marii apostoli Petru și Pavel” din Sanct-Petersburg. După terminarea serviciului divin Preafericitul Stăpân s-a adresat către cei prezenți cu o predică.

Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre! Multstimată Maria Vladimirovna, șeful Casei imperiale! Dragi părinți, frați și surori!

Aș vrea să vă salut cordial pe toți cu ocazia acestei zile deosebite – ziua sărbătoririi pomenirii sfinților mai-marilor apostoli Petru și Pavel, în a căror cinste a fost sfințită această catedrală istorică din capitala nordică a țării. Astăzi noi oficiem serviciul Divin, amintindu-ne că anume cu 280 de ani în urmă această biserică a fost sfințită. Ea a devenit cu adevărat unul din centrele duhovnicești ale Petersburgului, precum și locul de înmormântare a acelor reprezentanți ai dinastiei Romanov, care au condus țara din capitala nordică.

Sărbătorirea pomenirii sfinților mai marilor apostoli Petru și Pavel s-a unit cu încă o solemnitate mare – mitropolitul de Patra Hrisostom, mitropolitul de Mantinia și Kinuria Alexandr, slujitorii cuvioși ai bisericii și mirenii din Biserica Ortodoxă a Greciei au adus în capitala nordică marea relictă sfântă – crucea lui Andrei cel Întâi chemat, acea cruce, pe care a primit moartea de mucenic apostolul întâiul chemat, luminătorul pământurilor pe care mai târziu a apărut măreața Rusie – un stat puternic, care a sorbit puterea sa duhovnicească și morală din predica sfântului Andrei cel Întâi chemat, din slujirea, care în continuarea acestei propovăduiri a săvârșit-o Biserica Ortodoxă Rusă.

Pomenind pe apostolii Petru și Pavel, noi reflectăm asupra faptului ce este slujirea apostolică, care este sensul acestei slujiri. Din istorie noi știm că slujirea apostolică a fost stabilită de Domnul și Mântuitorul nostru. El a dorit să aibă un cerc apropiat de ucenici, care ar auzi totul ce spune El, ar vedea totul ce săvârșea El, ar fi martorii oculari ai misiunii Lui. Anume pe acești ucenici a dorit Domnul să-i trimită în lume, de aceea și li s-a conferit denumirea de „apostoli” -  mesageri. Ei au fost martorii până la marginea pământului a tot ce a săvârșit Domnul, inclusiv moartea pe cruce și Învierea Lui, împărtășind prim mărturia lor la mesajul Evangheliei neamul omenesc.

În centrul acestei mărturii a fost vestea despre Iisus, Care s-a născut la Bethlehem, Iisus Care era numit ca fiind din Nazaret, Care este nu doar un mare propovăduitor și prooroc, dar Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, Mesia, făgăduit de Dumnezeu încă primilor oameni ce au săvârșit păcatul în viața raiului. Și această mare mărturie este însoțită de mulțime de idei foarte importante de ordin duhovnicesc și intelectual, care ajută oamenilor, atunci când se pătrund de ele, să înțeleagă mai ușor ce a săvârșit Domnul Iisus Hristos cu adevărat. Un complex întreg de idei, un corpus de adevăruri Dumnezeiești a fost destul de laconic și convingător transmis apostolilor de Însușii Domnul. Pe baza acestui mesaj duhovnicesc și moral a început să se creeze o nouă civilizație, căreia îi va fi hărăzit să devină cea mai puternică din întreaga istorie a omenirii – o civilizație, bazată pe idealuri creștine morale. Noi știm că multe generații de oameni tindeau să implementeze acest ideal duhovnicesc, moral, în viața lor personală, familială, socială și statală. Ceva le reușea, iar ceva – nu, așa este soarta omului. Luptat de patimi și ispitit din exterior, el deseori refuză – dacă nu la nivel mintal, atunci în practică – la acel ideal și noi știm că în decursul la două mii de ani acest ideal, care se conținea în propovăduirea apostolică și însușit de mulți oameni, nu întotdeauna aducea roade bune. Și totuși, dacă nu ar fi fost el, atunci  întunericul păgânismului, care deja două mii de ani în urmă submina viața oamenilor, care îi împingea la căutarea Dumnezeului Celui viu și adevărat, ar fi prăbușit azi viața duhovnicească a omenirii, folosind definitiv potențialul său. Mesajul evanghelic, care trăia în istorie și era asimilat de fiecare generație următoare de oameni, devenea baza culturii. Tot așa și această minunată catedrală, atât de  excelent restaurată către data sa rotundă, servește exemplu al faptului că idealul creștin a inspirat pe pictori, arhitecți, ingineri – pe toți cei care au creat această capodoperă arhitecturală splendidă. Dar nu doar arta plastică, dar și cultura duhului, pecetluită pe paginile literaturii artistice și ale poeziei, de asemenea au devenit purtătoare ale acelui ideal care se conținea în propovăduirea apostolică și pe care prin milenii l-a purtat Biserica.

În acest an noi sărbătorim aniversarea a 1025 de ani de la Creștinarea Rusiei, și prin acest serviciu divin solemn, oficiat în catedrala istorică din capitala nordică, noi inaugurăm sărbătorirea general-bisericească a acestei date mărețe aniversare. Biserica Rusă a fost purtătoarea vie a acelei tradiții apostolicești, pe care prin sfinții Săi ucenici a transmis-o lumii Însuși Domnul și Mântuitorul. Noi știm că pe calea istorică a Bisericii au fost multe - și bucurie, și scârbire, și victorii, și înfrângeri – însă Biserica a dus prin milenii puterea mărturiei sale. Și noi, oamenii secolului al XXI-lea, docți în știință și tehnică, care știm atâtea câte nimeni nu le-a știut până la noi, care avem o atare putere materială pe care nimeni nu a avut-o până la noi – înclinăm capetele noastre și ne deschidem inimile noastre în fața acelui mesaj apostolic, care l-a adus până la noi Biserica Ortodoxă Rusă. Noi conștientizăm că anume datorită acestui adevăr Dumnezeiesc, care s-a refractat în viața poporului nostru, noi existăm, continuând marile tradiții și păstrând în inimi legea lui Dumnezeu.

În acest an noi sărbătorim aniversarea a 400 de ani de la fondarea Casei Romanov. Astăzi noi ne-am rugat îndeosebi pentru întreaga dinastie, începând cu Sfântul Patriarh Filaret (Romanov) care nefiind țar, săvârșea slujirea de țar pe lângă fiul său mic Mihail Fedorovici. Noi am rugat ca Domnul să ierte membrilor dinastiei păcatele lor și să le primească sufletele în Împărăția Sa Cerească. Noi cu recunoștință am pomenit totul ce a fost făcut de reprezentanții de vază ai poporului nostru, pe ai căror umeri se afla marea responsabilitate pentru păstrarea Sfintei Rusii. Noi știm câte au fost realizate, știm cum Rusia la hotarul dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea se transforma într-unul din cele mai puternice state pe mapamond, cum creștea industria, economia, cultura, artele, cum se dezvolta viața duhovnicească a poporului. Dar concomitent noi nu putem să nu spunem că  neghina  îndoielilor, acceptarea diverselor tipuri de ispite, înrobirea gândului de către ideile aduse din afară, au slăbit unitatea interioară, duhovnicească a poporului, ceea de a adus la sfârșitul de mucenic al ultimului țar și la distrugerea  Rusiei istorice. Noi știm câte am avut de îndurat după acest eveniment și cum pe fundalul întregii noastre drame naționale apare solemnitatea de azi în această catedrală arhiplină – în prezența cetei de arhierei, în prezența șefului dinastiei Romanov marea ducesă Maria Vladimirovna, în prezența multora, care cunosc bine istoria și cine își dă bine seama de importanța simbolică duhovnicească a liturghiei de azi.

Noi ne-am rugat azi pentru țara noastră, pentru întreaga Rusie istorică, care este reprezentată în popoarele frățești slave ale Rusiei, Ucrainei, Belarusiei. La această Rusie istorică aderă mulți oameni, care locuiesc în alte țări, dar care se referă la moștenitorii cristelniței Botezului de la Kiev. Noi ne-am rugat pentru înflorirea Rusiei istorice, pentru prosperitatea popoarelor frățești slave, pentru faptul că și creșterea bunăstării materiale, care este atât de necesară popoarelor noastre, astăzi să fie însoțită de creșterea duhovnicească, de evoluția conștiinței naționale, de întărirea principiului moral și a credinței în viața oamenilor, deoarece doar acest principiu este în stare să asigure deplina  independență și libertatea reală a poporului nostru; doar acest principiu este în stare să asigure dezvoltarea înainte a națiunii, fără rupturi, căderi și catastrofe strașnice, pe care le-am avut în trecut. Și fie ca Domnul pentru rugăciunile sfinților mai marilor apostoli Petru și Pavel să binecuvânteze pământul nostru, popoarele noastre, Biserica noastră și să ne dăruiască rațiune clară, credință fermă, dragoste din inimă, ca să se proslăvească în noi și în tot poporul nostru numele Preasfintei Treimi, al Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Слово Святейшего Патриарха Кирилла при вручении архиерейского жезла Преосвященному Феофану (Данченкову), епископу Волжскому и Сернурскому

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Preafericitului Mitropolit al Ținuturilor Cehe și al Slovaciei Rostislav cu prilejul aniversării a 5 ani de la hirotonia arhierească

Патриаршее поздравление епископу Уссурийскому Иннокентию с 50-летием со дня рождения

Mesajul de salut al Patriarhului adresat participanților la festivalul „Slăvim Patria”

Поздравление Святейшего Патриарха Кирилла Архиепископу Кипрскому Хризостому с днем тезоименитства

Патриаршее поздравление архиепископу Василию (Златолинскому) с 85-летием со дня рождения

Патриаршее поздравление митрополиту Волгоградскому Герману с 80-летием со дня рождения

Патриаршее поздравление епископу Каменскому Мефодию с 60-летием со дня рождения

Поздравление Святейшего Патриарха Кирилла по случаю Дня сотрудника органов внутренних дел

Обращение Святейшего Патриарха Кирилла к читателям буклета международного фестиваля «Я — автор»