Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la întâlnirea cu participanții la Adunarea fondatorilor filialei de Novosibirsk a SMPR

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la întâlnirea cu participanții la Adunarea fondatorilor filialei de Novosibirsk a SMPR
Versiune pentru tipar
24 august 2013 20:04

La 24 august 2013, în clădirea complexului de expoziții „Novosibirsk – Expoțentr”, a avut loc întâlnirea Preafericitului Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii Chiril cu participanții la Adunarea fondatorilor filialei de Novosibirsk a Soborului mondial al poporului rus.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, care este conducătorul Soborului mondial al poporului rus, a ținut un discurs în fața celor prezenți, menționând importanța faptului că în Novosibirsk, unul din cele mai mari orașe din Rusia, a fost inaugurată filiala Soborului mondial al poporului rus.

Apoi Preafericitului Patriarh Chiril, care este conducătorul Soborului mondial al poporului rus, s-a adresat către cei prezenți cu un discurs despre rolul istoric al soboarelor în istoria țării și sarcinile filialelor regionale ale SMPR.

Aș vrea să vă vorbesc despre importanța activității Soborului mondial al poporului rus, așa cum o văd eu actualmente.

Pe noi multe ne separă în ziua de azi. În primul rând, societatea noastră este divizată. Noi avem diverse opinii pe marginea diferitelor teme, există diverse partide, pluralism politic. Acesta din urmă, orice s-ar spune, scindează societatea. Noi știm că această diversificare, acest pluralism nu este inofensiv, în special în perioada înainte de alegeri, când societatea se încordează, când lupta candidaților este proiectată asupra întregii societăți. Ciocnirile se produc chiar și la bucătărie, între rude și oameni apropiați. Orice divizare slăbește societatea și statul. Există un astfel de model, el azi se consideră optim, eu nu vreau să dau caracteristică acestui model, eu pur și simplu constat acel fapt că pluralismul politic întotdeauna se răsfrânge prin încordare interioară din societate. 

Mai există o altă temă care, de asemenea, divizează poporul nostru. Este vorba de inegalitatea socială, problema diferenței de avere. Noi știm că pe lângă persoane foarte bogate, care nu au reținere, capacitate să se limiteze, cărora nu le ajunge cultură elementară, ca să nu-și afișează bogăția, există oameni săraci. Existența acestei disproporții patrimoniale este acel factor, care divizează societatea noastră.

Și al treilea moment, de asemenea foarte esențial – noi suntem o țară multietnică. Bineînțeles, 90% din populație aparține etniei ruse, undeva mai mult, undeva mai puțin. Dar și minoritățile sunt foarte active. Oamenii de diferite etnii trebuie să se simtă confortabil într-o astfel de țară cum e Rusia. Se cere să fie creată echitatea în relațiile interetnice. Încălcarea acestei balanțe trage după sine creșterea încordării care, după cum știm, nu doar în Rusia, dar și în alte locuri se transformă în multe conflicte.

Mai există o divizare naturală - divizarea în generații, părinți și copii. Cineva ironizează la această temă, iar cineva o cercetează foarte serios, în special părinții, care observă că pierd limbajul comun și lipsește platforma valorică comună în discuțiile cu copiii. Este o problemă reală, care de asemenea poartă în sine potențialul scindării.

Iar acum haideți să întrebăm: dar ce echilibrează aceste divizări multiple în țara noastră? Spuneți, poate cineva mai bine decât mine înțelege această problemă. Eu nu văd un astfel de sistem. În mod tradițional un astfel de sistem a fost biserica. Însă, ieșind din perioada îndelungată a suferințelor și prigonirilor, Biserica azi doar acumulează un anumit potențial. Chiar și aceasta întâmpină, cum știți, o reacție neadecvată, isterica, din partea purtătorilor concepției nereligioase. Eu mă întreb: dar de ce noi nu aveam nici un fel de isterie atunci, când trăiam într-un stat ateist? Nu exista isterie din partea oamenilor credincioși în legătură cu faptul că majoritatea persoanelor declarau că nu aparțin Bisericii. Biserica se afla în situație de subjugare. Acum Biserica nu subjugă pe nimeni, dar isteria nu contenește.

Cu toate acestea, Biserica încă nu deține acel potențial, ca să putem vorbi despre faptul că ea este în stare să echilibreze toate aceste conflicte, deși azi se fac foarte multe. Însă Biserica are posibilitate să adune oameni, inclusiv persoane cu diferite opinii și convingeri, în numele scopurilor înalte. Însă aceste scopuri trebuie să fie formulate cu exactitate. Astăzi poporul știe carte. Fiecare partid își formulează obiectivele, însă unii sunt de acord cu ele, iar alții ies împotrivă. Trebuie în așa fel să ne formulăm scopurile și obiectivele vieții întregului popor, ale dezvoltării strategice a societății noastre, ca aceasta să unifice oamenii în pofida demarcărilor politice, sociale, etnice, de vârstă și de alt ordin.

Și iată, în depărtatul an 1993 (țineți minte ce se petrecea în țara noastră - noi eram aproape de războiul civil, au fost distruse toate legăturile interioare în societate, exista enorma neîncredere a oamenilor față de putere, stăpânirea se concepea pe sine ca fiind pe un teritoriu ocupat, se producea prăbușirea economiei, a Forțelor Armate, a culturii, învățământului), tot în acele vremuri extrem de grele a apărut ideea Soborului. De ce a Soborului? Deoarece în istoria statului nostru soboarele întotdeauna au jucat un rol decisiv.

Odată, un conducător al unui stat occidental, actualmente fiind un conducător în exercițiul funcțiunii, nu voi numi numele dumnealui, îl cunoașteți bine cu toții, într-o convorbire cu mine a spus: „Nu aveți experiența democrației în Rusia, aici este problema”. Când i-am povestit despre istoria Soboarelor zemstvei, acel conducător nu putea înțelege nimic. El a spus: „Dar era cu siguranță doar elita, boierii, aristocrația”. Nu, era nu doar aristocrația. Țăranii participau la soluționarea problemelor hotărâtoare. Nici o țară din Europa nu a avut astfel de mecanisme – dacă doriți să utilizați terminul „democrație”, poftim – mecanisme democratice, cum le-a avut Rusia în evul mediu, bineînțeles, cu o rectificare la cultura, mentalitatea oamenilor, la obiceiuri ș.a. Însă în cele mai dificile și hotărâtoare momente se aduna Soborul, a cărui sarcină consta în adoptarea deciziilor în pofida scindărilor existente în societate. Și se reușea a face aceasta.

Istoria Soboarelor zemstvei este minunată. Deși nu era totul simplu. Și acel Sobor, care 400 de ani în urmă l-a ales pe Mihail Feodorovici Romanov la domnie după Vremurile Tulburi, nu a fost simplu. Și acolo s-au întretăiat diverse interese. Dacă cineva nu cunoaște, eu voi spune, că unul din candidații la domnie a fost anume acel prinț polonez Vladislav, a cărui oaste a fost aruncată din Kremlin de Minin și Pojarski. Iar adepții acelui model au rămas în Rusia, și ei nu au fost izgoniți, ei au fost invitați la Sobor. Iar ei înaintau ideea lor: a împrumuta pe monarh de după hotare. Însă a biruit o altă idee.

Când în anul 1993 în Patria noastră poporul și societatea s-au cufundat într-un anume haos, a apărut ideea Soborului. Nu o să vă vorbesc despre istoria grea, prin care am trecut, deoarece imediat Soborul a început să fie etichetat în cel mai neplăcut mod. Dar în continuare, treptat, au încetat să o mai facă; doar poate în niște ediții cu totul extremiste mai puteți întâlni o apreciere neobiectivă a activității Soborului. În ziua de azi tot mai mult este recunoscut faptul că Soborul este o platformă unică pentru discuții la nivel general al întregii națiuni.

Pentru ce este nevoie de filialele Soborului? Deoarece pe teren, de asemenea, apar probleme și conflicte, există diverse programe de ordin economic, politic, cultural. Dar unde pot fi ele discutate fără îndatoriri speciale față de acele grupuri, care se încăieră într-o luptă intransigentă unii cu alții? Doar trebuie să existe un spațiu liniștit, unde oamenii nu strigă, unde se vorbește calm, unde biruie argumentele și unde, cel mai important, pentru rugăciune, harul lui Dumnezeu este prezent. Deoarece Soborul nu este pur și simplu o adunare, dar o astfel de adunare, care întotdeauna însoțește activitatea sa cu rugăciunea, chemarea ajutorului lui Dumnezeu.

De acea consider că în ziua de azi Soborul mondial al poporului rus este cel mai eficient instrument, cel mai important instrument al societății civile în Rusia. Și dea Dumnezeu ca în regiuni să se formeze filiale, ca aceste filiale să acorde ajutor, inclusiv și puterii, să dezvolte un dialog cu poporul, cu societatea.
Pentru stăpânire Soborul este foarte important, deoarece este acel loc al unui dialog binevoitor cu stăpânirea. Doar el nu este o adunare de opoziție. Aici pot fi auzite idei, gânduri și, se prea poate, îți poți expune propriile gânduri și idei în fața reprezentanților elitei, inclusiv a celei intelectuale și culturale. Soborul oferă astfel de posibilități.

Consider că este foarte importantă crearea filialei Soborului mondial al poporului rus la Novosibirsk. Aș vrea să vă doresc tuturor succese în soluționarea acelor sarcini, ce stau în fața voastră. Dar cel mai important, aș vrea să vă doresc că, mergând după plug, cum spune Sfânta Scriptură, să nu vă întoarceți înapoi (vezi: Luca 9:62). Dacă intrați în activitatea Soborului, nu mai aveți cale întoarsă.

Nu există nici o organizație, care în activitatea sa să nu treacă prin recesiuni. La noi se întâmplă deseori acest lucru: cu entuziasm ne apucăm de ceva, apoi survine recesiunea. Eficiența Soborului constă până acum anume în faptul că, în pofida oricărei conjuncturi politice, Soborul funcționează. Dacă această metodă a activității consecutive și calme va fi realizată de voi aici, la Novosibirsk, aceasta va fi o contribuție foarte esențială, importantă în cauza generară a soboarelor, care azi se înfăptuiește în Patria noastră.

Aș vrea să vă doresc tuturor ajutorul lui Dumnezeu și succese în muncă. Vă mulțumesc.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

Versiunea: rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV Jocuri Olimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Patriarhului cu prilejul sărbătoririi Zilei tineretului ortodox

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV-lea Jocuri Olimpice și cele de-a XIII-lea Jocuri Paralimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril în legătură cu desfășurarea acțiunii caritabile „Ziua milostivirii și compasiunii față de toți cei care se află în închisori”

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la Congresul internațional al profesorilor și lectorilor de limbă rusă

Cuvântul de învățătură al Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostit la înmânarea toiagului arhieresc Preasfințitului Gherasim, episcop de Vladikavkaz și Alania

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat participanților la solemnitățile din Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Serghie de Radonej

Mesajul Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Preafercitului Patriarh al României Daniel cu prilejul aniversării întronării

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski”

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul Zilei treziei