Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Alocuțiunea Preafericitului Patriarh Chiril la ședința prezidiului Consiliului interreligios al Rusiei, consacrată aniversării a 15 ani de la formarea Consiliului

Alocuțiunea Preafericitului Patriarh Chiril la ședința prezidiului Consiliului interreligios al Rusiei, consacrată aniversării a 15 ani de la formarea Consiliului
Versiune pentru tipar
18 decembrie 2013 14:42

La 18 decembrie 2013 Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a participat la ședința prezidiului Consiliului interreligios al Rusiei, consacrată aniversării a 15 ani de la formarea Consiliului.

Salut pe toți membrii Consiliului interreligios al Rusiei.

Dragi confrați - șefi și reprezentanți ai comunităților religioase tradiționale din țara noastră!

Cu bucurie vă salut la ședința, dedicată aniversării a 15 ani de la fondarea Consiliului interreligios al Rusiei. Consiliul a fost creat în anul 1998. Însă istoria bunelor relații între credincioșii religiilor tradiționale se calculează în Rusia nu în ani sau decenii, dar în secole. Pe parcursul veacurilor creștinii, musulmanii, iudeii și budiștii au făurit împreună unitatea statală a Rusiei, fiind strâns legată de diversitatea sa culturală și etnică. Aruncând o privire retrospectivă asupra istoriei Patriei, nu putem să nu remarcăm că până la revoluția din Octombrie din anul 1917 puterea din țară, și în special dinastia Romanov, se străduia prin toate mijloacele să susțină și să întărească religiile tradiționale din țară. Astfel, prin decretul țarinei Elizaveta Petrovna din anul 1741, lamii budiști aveau dreptul să propovăduiască pe teritoriul Imperiului Rus învățătura lor, să-i învețe budismul pe nomazii locali. În anul 1764, prin  ordinul țarinei Ecaterina cea Mare, a fost fondat titlul Pandito hambo lama, care a pus început sistemului ierarhic al clerului budist din Bureatia. Iar în anul 1788 aceeași împărăteasă a creat o organizație, care a unit pe toți musulmanii din Rusia Interioară și ai Siberiei – Adunarea duhovnicească mahomedană din Orenburg. Recent am marcat o dată memorabilă – aniversarea a 225 de ani de la acest eveniment. Faptele pomenite vorbesc că o trăsătură distinctivă a marilor conducători ai țării noastre a fost înțelegerea importanței de a păstra și a dezvolta tradițiile duhovnicești ale diferitelor popoare.

În Rusia contemporană bazele istorice ale relațiilor reciproce dintre comunitățile religioase, putere și societate se păstrează cu grijă. Liderii uniunilor religioase tradiționale manifestă în permanență dorința pentru dialog. Comunicarea lor ajută la susținerea relațiilor de prietenie dintre grupurile etnice, care constituie poporul rus. Distincțiile de ordin etnic și diversitatea popoarelor din Extremul Orient și Povoljie, Caucazul de Nord și regiunea centrală de cernoziom, din Nordul și Sudul Rusiei nu prezintă un motiv pentru dușmănie și ură, nu sunt o bază pentru scindare, dar sunt o avere deosebită și valori speciale, pe care trebuie să le păstrăm

Conform spuselor cneazului Nicolai Sergheevici Trubetskoi, celebrul filozof rus, “doar o cultură națională originală este una adevărată și doar ea răspunde la cerințele de ordin etic, estetic și utilitar, care sunt înaintate de orice cultură. Tendința către o cultură general-umană din acest punct de vedere devine a fi incapabilă: cu prezența diversificării caracterelor naționale și a tipurilor psihologice, o astfel de “cultură general-umană” s-ar reduce fie la  satisfacerea necesităților de ordin pur material cu ignorarea deplină a cerințelor duhovnicești, fie ar impune tuturor popoarelor forme ale vieții, elaborate din caracterul național al unui grup etnografic”.

Cât de minunat se pot demonstra toate acestea prin problemele noastre din ziua de azi în domeniul culturii! Într-adevăr, dacă cultura își pierde trăsăturile naționale, ea începe să deservească instinctele omenești, trupul omului, ea își pierde dimensiunea duhovnicească. Criza culturii contemporane în multe privințe este legată de pierderea dimensiunii spirituale, care se alimentează din tradiția religioasă națională.

În ce condiții trebuie să interacționăm azi? Pentru multe comunități, care încearcă să influențeze în mod activ asupra țării noastre, din păcate, sunt caracteristice ideile de pierdere a identității popoarelor, de relativism moral față de principiile de bază ale existenței omenești, fondate de Creator. În lumea contemporană nu încetează încercările de a îndepărta religiozitatea tradițională din domeniul social. Concomitent au loc încercări ale puterilor extremiste de a folosi sentimentele credincioșilor în scopuri criminale, de a  prezenta erzațul fundamentalismului sau al renovării drept o spiritualitate autentică. Ce se întâmplă mai departe? Ca urmare a înlocuirii valorilor duhovnicești, răufăcătorii încearcă să  distrugă concordia interreligioasă și interetnică, să ia în derâdere tradițiile și bazele morale ale vieții oamenilor, iar apoi să scindeze societatea din interior. Realizarea acestei scheme a zguduit nu un singur stat prosper, noi fiind martorii acestora.

Astăzi putem spune cu îndrăzneală următoarele: activitatea comunităților religioase tradiționale, nu doar pe câmpul existenței lor interioare, dar și în domeniul social, devine o condiție din cele mai importante a securității duhovnicești și fizice a cetățenilor. Nu putem învinge anarhia, extremismul, terorismul, nihilismul moral doar prin măsuri de limitare. Nu este cu putință a înfăptui acest lucru în principiu. Experiența istorică mărturisește că orice fel de încercări de a influența prin mijloacele de impunere ale statului asupra vieții interioare a omului sunt fără rezultat. Noi nu trebuie să trecem sub tăcere și să nu întreprindem nimic în fața încercărilor de a impune vrajba între reprezentanții diferitelor popoare și religii. Comunitățile religioase tradiționale trebuie să arate tuturor pilde ale corelației lor: contracararea eficientă a răului, care încearcă a impune oamenilor valori false, este cu putință doar prin însușirea valorilor din prezent prin tradiția autentică religioasă.

Nu putem să nu remarcăm că timp de 15 ani Consiliul interreligios al Rusiei a reușit să facă multe pentru toate comunitățile religioase ale țări. Astfel, la inițiativa noastră comună au fost soluționate multe probleme, care au apărut în fața organizațiilor religioase în domeniul legislației, al relațiilor patrimoniale, ale serviciilor practice. Și-au găsit susținere la cel mai înalt nivel de stat inițiativele Consiliului interreligios cu privire la includerea teologiei în nomenclatorul specialităților învățământului superior, la asigurarea și dezvoltarea predării bazelor culturilor religioase în școala medie. Au fost auzite multe propuneri de ale noastre în domeniul acordării ajutoarelor copiilor orfani și mamelor singuratice, al contracarării cu privire la încălcarea ordinii publice și al ofensării sentimentelor religioase, al luptei cu narcomania și delicvența juvenilă, al culturalizării imigranților.

O pildă al succesului eforturilor noastre este o nouă sărbătoare de stat – Ziua unității naționale, care amintește de finalizarea Vremurilor tulburi din Rusia în secolul al XVII-lea. Această zi glorioasă din istoria Rusiei a fost  readusă din uitare la inițiativa noastră și deja mai bine de zece ani ziua de 7 noiembrie pentru întreaga țară este o sărbătoare a făuririi unor relații armonioase dintre oamenii de diferite etnii, convingeri, tradiții și culturi.

Din toate cele enumerate putem trage concluzia că cele mai importante decizii, adoptate în domeniul relațiilor dintre Biserică și stat, au fost formulate și inițiate de Consiliul interreligios al Rusiei. Este cu adevărat o mare contribuție în dezvoltarea vieții noastre religioase și sociale. Aș vrea tuturor membrilor Consiliului, tuturor participanților să le aduc sincere mulțumiri pentru această colaborare minunată, care a adus la rezultate atât de importante în viața țării noastre, a societății noastre în ultimii 15 ani.

Întotdeauna  este plăcut să relatezi despre succese și realizări. De altfel, acum este mai important să pomenim despre acele provocări, care se află în fața tuturor religiilor din țară și în fața fiecărui credincios. În secolul al XXI-lea s-a pomenit sub amenințare modelul coexistenței sistemelor etnoreligioase, fondat de strămoșii noștri. Una din țintele activității extremiste devin liderii religioși, care propovăduiesc valorile tradiționale. Vă rog printr-un minut de reculegere să  pomenim pe toți frații noștri, care au devenit victime ale acestei activități.

Consider că societatea împreună cu puterea trebuie să se ridice la apărarea îndrumătorilor duhovnicești, ale căror cuvinte sunt verificate de viață. Vărsarea sângelui liderilor religioși trebuie să fie conștientizată de societate ca fiind o crimă deosebit de gravă, deoarece liderii religioși nu sunt participanți la conflicte și totul ce fac este orientat spre concilierea oamenilor, inclusiv a celor care aparțin la diverse grupuri religioase și care împărtășesc diferite concepții.

Cu o profundă durere majoritatea oamenilor din societatea noastră află știrile cu privire la profanarea bisericilor, paracliselor, minaretelor, sinagogilor, hurăurilor budiste, incendierea unor clădiri de cult, blasfemii în locurile de venerare deosebită a credincioșilor, batjocorirea simbolurilor sacrale – de ordin religios și lumesc – care sunt dragi inimilor nu doar ale credincioșilor, dar și ale tuturor cetățenilor țării noastre, sunt convins de aceasta. Aceste provocări sunt orientate spre ațâțarea vrajbei dintre reprezentanții diferitelor confesiuni, etnii și convingeri, spre distrugerea principiilor formate ale dialogului și colaborării. În astfel de condiții noi, liderii religiilor tradiționale, trebuie să arătăm tuturor un exemplu de susținere reciprocă în situațiile grele și de contrapunere comună acestor fărădelegi.

Deosebit de important în acest context este rolul mijloacelor de informare în masă. Televiziunea, presa, radioul și internetul nu trebuie să fie ajutoare teroriștilor și ale huliganilor hulitori, difuzoare ale pseudospiritualității periculoase. Este necesar a contraacționa cu fermitate împotriva tuturor celor care devin ațâțătorii vrajbei și ai urii în spațiul informațional.

Totodată liderii religioși trebuie în comun să se adreseze, inclusiv prim mass-media, prin cuvinte pacificatoare, să aibă grijă de toleranța justă și civilizată, unde este posibil, pentru a depăși divergențele de ordin social, interetnic, politic și chiar ideologic. Noi știm că  există încercări insistente de a întoarce pe dos rolul religiei în istorie și în viața contemporană, de a prezenta acest rol doar în culori negative. O astfel de tratare este periculoasă, deoarece este în stare să aducă la căderea întregului sistem al relațiilor umane. Doar împreună cu religiozitatea se respinge înțelegerea căsătoriei ca uniune a dragostei dintre un bărbat și o femeie, este supusă eroziunii puritatea morală a copilăriei, triumfă viciile distructive. Pe acest fundal devine vitală necesitatea educării tineretului în spiritul tradițiilor culturale și religioase ale întregului popor. Este important a face totul, ca tinerii, care sunt viitorul țării noastre, să  obțină studii de calitate pe teritoriul Rusiei în instituțiile de învățământ teologic, care păstrează tradițiile țării. Aceste tradiții sunt îmbogățite prin experiență multiseculară. Ele sunt demne de a fi un factor important în învățământul religios din Rusia, în spațiul social-religios și informațional al țării.

Calea de educare în albia acestor tradiții trebuie începută în școli de la studierea bazelor culturilor religioase a țării – a ortodoxiei creștine, a islamului, a iudaismului și budismului, precum și de la predarea istoriei în școli, inoculând la copii și adolescenți capacitatea de a păstra fidelitate propriilor rădăcini, a ține minte și a înțelege trecutul, a învăța de la generațiile în vârstă.

La timpul său academicianul Dmitrii  Sergheevici Lihacev a spus cuvinte minunate: “Cultura este un fenomen integral imens care îi preface pe oamenii, care populează un spațiu anumit, dintr-o populație simplă în popor, în națiune. În noțiunea de cultură trebuie să intre și întotdeauna au intrat: religia – academicianul plasează religia pe locul întâi! - știința, învățământul, normele morale ale comportamentului oamenilor și ale statului”. Aceste cuvinte nu și-au pierdut actualitatea nici în zilele noastre. Studierea bazelor religiei și ale tradițiilor este inseparabilă de noțiunea de “om cult”.

Este important a menționa și necesitatea activității întreprinse a reprezentanților religiilor tradiționale cu militarii, angajații organelor de drept și ai instituțiilor penitenciare. Ce fel de Patrie va apăra ofițerul sau soldatul, dacă el nu are idee  de cultura de veacuri și de spiritualitatea țării sale? Cum putem vorbi de reeducarea deținuților și îndreptarea infractorilor, dacă nu vom contracara tendințele, care sunt la modă azi, de a obține succese de ordin material cu orice preț și de a satisface propriile dorințe prin orice mijloace? Doar anume această filozofie a vieții stă la baza criminalității în creștere, deoarece legea nu îl poate opri pe criminal, ci doar sentimentul moral, când conștiința îi oprește mâna. Iar educarea conștiinței este anume ceea de ce ne ocupăm noi. Doar o voință puternică pentru binele nu doar al propriei persoane, dar și al aproapelui, al țării, doar afirmarea noțiunilor de onestitate și datorie ne va ajuta să creăm o societate puternică din punctul de vedere spiritual și material.

Noi trebuie să ținem minte: fiecare cetățean este responsabil de viitorul țării. Religiile tradiționale ale Patriei noastre întotdeauna au ajutat și sunt gata să ajute locuitorilor din diverse regiuni, copiilor diferitelor popoare de a aduce o contribuție demnă în făurirea edificiului comun – măreața Rusie. Vă mulțumesc pentru atenție.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

 

 

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul sărbătorii hramului la Mânăstirea Rusă „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” pe Athos

Condoleanțele Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresate rudelor și apropiaților celor decedați în accidentul rutier de pe șoseaua „Tavrida” din Crimeea

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Albaneze cu prilejul aniversării întronizării

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Georgiene cu prilejul zilei numelui

Declarația Patriarului Moscovei și al întregii Rusii Chiril în legătură cu acutizarea conflictului armeano-azer

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat episcopului de Moravice Antonii cu prilejul aniversării a 50 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistului poporului din Federația Rusă compozitorul D.F. Tuhmanov cu prilejul aniversării a 80 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistului poporului din RSFSR V.B. Livanov cu pilejul aniversării a 85 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat ajutorului Președintelui Federației Ruse V.R. Medinski cu prilejul aniversării a 50 de ani din ziua nașterii

Mesajul de felicitare al Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat artistului poporului din Rusia compozitorul A.L. Rybnikov cu prilejul aniversării a 75 de ani din ziua nașterii