Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la solemnitatea cu prilejul aniversării a 200 de ani de la amplasarea Școlilor de teologie din Moscova în incinta lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie

Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la solemnitatea cu prilejul aniversării a 200 de ani de la amplasarea Școlilor de teologie din Moscova în incinta lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie
Versiune pentru tipar
14 octombrie 2014 23:48

La 14 octombrie 2014 Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a condus solemnitatea dedicată aniversării a 200 de ani de la  amplasarea Școlilor de teologie din Moscova în incinta lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie. Întâistătătorul s-a adresat către participanții la adunare cu un discurs.

Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre! Stăpâne rector! Stimate Alexandr Dmitrievici! Înalți reprezentanți ai puterii de stat! Dragi părinți, frați și surori!

Este cu totul evident că după trecerea academiei în incinta lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie, ea a început o etapă nouă în calitate de instituție de învățământ superior de tip european. Secolul al XIX-lea a fost secolul înfloririi școlii. Voi aduce cuvintele semnificative ale absolventului Academiei duhovnicești din Sanct-Petersburg, un bine cunoscut profesor de teologie dogmatică Alexandr Lvovici Katanski, care a predat anume aici, în lavra „Sfânt Treime” a sfântului Serghie: „Din tumultuosul Petersburg am avut ocazia să mă mut cu traiul în Serghiev Posad, într-o mănăstire tihnită a cuviosului Serghie, la Academia din Moscova ce se afla sub bolțile ei. În ea persista duhul lui Filaret, mitropolitul Moscovei, un savant enorm. Am mers cu tragere de inimă la Academia din Moscova. Ea se evidenția în șirul altor academii ale noastre prin nivelul înalt al științei. Academia din Moscova ne apărea în fața ochilor noștri ca un regat al științei stricte de factură filaretiană, un fel de Oxford al rușilor, cum o numeau străinii când vizitau Rusia”. Este o mărturie minunată despre acel progres pe care Academia l-a obținut timp de câteva decenii ale secolului al XIX-lea. Iar în anul 1864, când Academia a sărbătorit a 50-a aniversare de la amplasarea Școlilor de teologie din Moscova în incinta lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie, sfântul ierarh Filaret scria: „Clerul capitalei, care consta din absolvenții Academiei într-o măsură considerabilă, prevalează asupra altor clerici ai Eparhiei de Moscova atât prin studii, cât și prin caracterul lor moral și se caracterizează prin influența respectivă asupra enoriașilor”.

Acestea sunt două mărturii foarte importante. Una aparține unui teolog profesionist, profesor, care vorbește despre Academie ca despre „un Oxford al rușilor”, subliniind caracterul științific al acestei  instituții. Iar sfântul ierarh Filaret, în calitate de arhipăstor și totodată teolog, caracterizează Academia conform roadelor ei duhovnicești, afirmând că absolvenții Academiei sunt cei mai buni reprezentanți ai clerului moscovit. Din aceste două citate se compune, probabil, ceea ce e cel mai important, ceea ce aș vrea să îi doresc Academiei de teologie din Moscova.

În primul rând, aș vrea să doresc Academiei o dezvoltare permanentă științifică, teologică. Nu se poate să bați pasul pe loc, nu se admite doar a repeta ceea ce a fost cândva scris.
Școala teologică trebuie să fie sursă a gândirii teologice actuale. Dacă nu va fi acest lucru, noi vom repeta o mare greșeală a teologiei din țara noastră, care cândva s-a pomenit în prizonieratul scolasticii și încă a unor modele nu din cele mai bune, astfel că gândirea vie teologică în Rusia a început să evolueze cu adevărat doar în secolul al XIX-lea, ceea ce a remarcat Alexandr Lvovici Katanski.

Iată și azi școlile noastre trec prin acea perioadă a dezvoltării sale istorice, care se caracterizează prin schimbări. Eu nu  folosesc cuvântul „reforme”, nu îmi place acest cuvânt ce a căpătat conotații negative după încercările reformatorilor de a schimba Biserica. Eu prefer să vorbesc despre schimbările spre mai bine. Ceea ce se întâmplă acum în cadrul  întregului nostru sistem teologic, trebuie să fie însoțit de transformări pozitive. Și sistemul de instruire a studenților, și caracterul lucrului pedagogilor – totul necesită noi eforturi, un nou impuls pentru ca rezultatul să fie cu adevărat pozitiv.

Bineînțeles, trebuie să spunem și despre funcția de educație a școlii. Am avut ocazia să chibzuiesc mult la aceasta, când eram rector al Academiei de teologie din Sanct-Petersburg. Îmi aduc aminte de anii mei din seminar. Ce a produs impresie cel mai mult asupra minții tinere, asupra sufletului tânăr? Nu sunt cuvintele pe care le rosteau pedagogii noștri – iar mulți dintre ei au fost absolvenții Academiilor de teologie de până la revoluție – dar, în primul rând, exemplul lucrului lor și pilda vieții lor.

Dacă pedagogul, educatorul în școala de teologie este în stare „să molipsească” pe student printr-un anume entuziasm de viață, obținând aceasta nu doar prin cuvinte, dar prin exemplul personalității sale, acesta va fi cel mai corect procedeu pedagogic. Iar cuvintele care nu își găsesc suport în viață, la unii trezesc doar un zâmbet trist, la alții – regretul, la ceilalți – iritarea, dar nu lasă nici o urmă în suflet.

Din aceste considerente, aș vrea să subliniez enorma responsabilitate morală, duhovnicească a tuturor celor care muncesc în școlile de teologie asupra educării generației noastre tinere de teologi și slujitori ai bisericii. Pentru ca azi și Patriarhul să poată într-o atmosferă solemnă, în numele său, să repete cuvintele minunate ale mitropolitului Filaret (Drozdov) despre faptul că cei mai buni reprezentanți ai clerului sunt absolvenții Academiei de teologie din Moscova, aș vrea să rog pe toți - și pe profesori, și pe lectori, și pe educatori – să facă totul pentru ca atunci când rostiți cuvinte important și juste, adresându-se către generația tânără a viitorilor slujitori ai bisericii, să confirmați cele spuse prin  exemplul personal, sinceritate, cordialitate, entuziasm, lucrarea permanentă a gândirii. Pentru ca teologia să nu se asocieze cu vreo ocupație plictisitoare, iar studiile în școală să nu fie asociate cu necesitatea de a trece vrei-nu vrei prin această perioadă a vieții, ca apoi să paștem pe o câmpie mănoasă. Dea Dumnezeu ca însăși aflarea în școala duhovnicească întotdeauna să fie legată de depășirea propriei persoane, de realizarea rezultatelor pozitive, de creșterea inevitabilă duhovnicească, morală și intelectuală.

Aș vrea să salut cordial încă odată pe voi pe toți și să-mi exprim speranța în faptul că în secolul al XXI-lea Academia de teologie din Moscova va obține mult mai multe rezultate, decât au reușit slăviții voștri predecesori în secolul al XIX-lea. Ne obligă spre acest fapt complexitatea vieții contemporane. Ne obligă problemele care sunt adresate Bisericii și care își au rădăcina în viața cotidiană, problemele pe care trebuie să le soluționăm pentru a păstra și a întări credința ortodoxă în poporul nostru. Ca și acei care vor veni în locul nostru, să poată spune că Academia de teologie din lavra „Sfânta Treime” și-a adus o contribuție mare și esențială în renașterea Ortodoxiei în Sfânta Rusie.

Cu aceste doleanțe am vrut să mă adresez azi către voi. Fie ca Domnul să ajute fiecăruia de a-și purta crucea și a-și realiza slujirea în folosul Bisericii noastre și pentru mântuirea poporului încredințat nouă. Să vă păzească Domnul.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie