La 1 august 2016, de sărbătoarea aflării moaştelor cuviosului Serafim, făcătorul de minuni din Sarov, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a săvârşit rânduiala sfinţirii pietrei de temelie a catedralei „Adormirea Maicii Domnului” care e în curs de restaurare la mănăstirea de călugări „Adormirea Maicii Domnului” din Pustia Sarovului. După introducerea capsulei cu textul gramatei în fundamentul bisericii, Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către credincioşi cu o predică.
Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre! Stăpâne mitropolit! Stimate Valerii Pavlinovici! Stimate Dmitrii Olegovici! Stimaţi conducători ai centrului nuclear federal! Iubiți fraţi şi surori!
Aş vrea să vă felicit pe toţi cu prilejul unui eveniment de importanţă istorică. În ultimii 25 de ani eu, ca şi fraţii mei arhierei, am avut ocazia să sfinţim pietre de temelie la multe biserici. Mii de noi biserici au apărut pe pământul nostru. În ultimii 6 ani în Biserica noastră au fost zidite 5 mii de biserici, cu 10 mii a crescut numărul clericilor, iar aceasta semnifică că misiunea Bisericii este cerută, deoarece nu poate exista o astfel de creştere, dacă nu este cerere din partea poporului. Noi întotdeauna cu un sentiment aparte sfinţim pietrele de temelie la noile biserici, deoarece, săvârşind această slujbă de sfinţire, noi mărturisim despre credinţa şi puterea duhovnicească a poporului nostru, mărturisim despre acel vector al dezvoltării duhovniceşti şi sociale, care leagă bunăstarea materială cu prosperitatea duhovnicească. Dar sentimente cu totul deosebite am simţit atunci, când am sfinţit piatra la temelia acestei biserici. Este centrul mănăstirii din Sarov – acea mănăstire, unde se mântuia cuviosul Serafim. Iar biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost un mare sfânt așezământ şi loc de pelerinaj pentru poporul nostru – din toată Rusia veneau oamenii pe jos încoace, pentru a păşi sub bolţile ei, pentru a se ruga şi a se închina pomenirii marelui sfânt al lui Dumnezeu.
Noi cunoaştem că şi biserica, şi mănăstirea au fost distruse. Noi ştim ce rană i s-a făcut poporului nostru evlavios, când a încetat să mai existe şi mănăstirea, şi biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Nici nu se ştia măcar ce s-a întâmplat cu moaştele cuviosului Serafim. Însă sfântul ierarh Filaret, mitropolitul Moscovei, marele teolog şi propovăduitor al secolului al XIX-lea, autorul manifestului cu privire la eliberarea ţăranilor de la jugul iobăgist, personalitate enciclopedică, elaborând Catehismul, adică călăuza în credinţă pentru popor, a pronunţat cuvinte uimitoare despre Pronia lui Dumnezeu. Pronia este o atare acţiune a lui Dumnezeu, care până şi faptele rele ale oamenilor le „întoarce spre urmări bune”.
Probabil, cei ce distrugeau biserica nu îşi puteau imagina ce mari urmări vor genera pentru destinul întregii ţări. Datorită unor calcule pragmatice care, s-ar părea, nu aveau nici un fel de legătură cu moştenirea duhovnicească a poporului nostru, aici a fost fondată temelia acelei instituţii, care a creat scutul nuclear al Patriei noastre. Datorită savanţilor, inginerilor, tehnicienilor, muncitorilor care au muncit aici, în mănăstirea cuviosului Serafim, fără a se asocia în vreun fel cu marea tradiţie duhovnicească, faptele rele au căpătat urmări bune. Cu puterea harului lui Dumnezeu s-a făcut astfel că anume în mănăstirea cuviosului Serafim a apărut forţa care a apărat ţara noastră şi întreaga lume de la îngrozitorul război nuclear.
Încoace trebuie de adus oameni, pentru a le povesti toate acestea, ca oamenii care sunt departe de Biserică, departe de Dumnezeu, să înţeleagă că Domnul este prezent pretutindeni. El este prezent în destinele lumii, în soarta ţării noastre, în viaţa fiecărui om. Dumnezeu nu vorbeşte în limbajul tunetului şi al fulgerului, El nu zguduie conştiinţa noastră prin minuni vizibile, El nu impune prin nici o forţă credinţa în El. Aidoma boarei de vânt care împrospătează faţa în timpul căldurii puternice, Dumnezeu inspiră lumea şi istoria umană, fără a încălca libertatea omului, dar, într-un mod nevăzut şi neînţeles pentru noi, îmbinând libertatea omului cu forţa Sa şi cu atotputernicia Sa, poartă lumea pe căi doar Lui cunoscute.
Astăzi noi sărbătorim un mare eveniment. Cât este de minunat că poporul nostru, ţara noastră a ajuns la vremurile când este conştientizată necesitatea unirii puterilor duhovniceşti cu puterile materiale, a puterii cunoştinţelor cu puterea sensibilității moral-duhovnicești! Deoarece numai o astfel de îmbinare este în stare să asigure dezvoltarea progresistă a civilizaţiei umane şi să salveze neamul omenesc de la pieire. Răspândirea totală a răului, distrugerea firii morale a omului – anume aceasta este puterea care apropie lumea de sfârșitul său şi sarcina noastră constă în faptul ca şi la nivelul vieţii personale, şi la nivelul relaţiilor sociale noi să ne conducem de marele adevăr care ne oferă o lecţii de învăţământ, inclusiv, din exemplul mănăstirii din Sarov.
Fie ca Domnul să ne înveţe să îmbinăm credinţa cu ştiinţa, principiul moral şi sistemul de repere morale cu cercetarea ştiinţifică, cu dezvoltarea socială. Atunci noi toţi, exprimându-ne într-un limbaj simplu omenesc, vom avea o şansă de viitor. Pentru rugăciunile sfântului cuviosului şi purtătorului de Dumnezeu părintelui nostru Serafim de Sarov să păzească Domnul pământul Rusiei şi poporul nostru, şi acest loc sfânt. Amin.
Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii