Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версия
Patriarhia

În încheierea aflării sale în Franţa Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a răspuns la întrebările reprezentanţilor mass-media

În încheierea aflării sale în Franţa Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a răspuns la întrebările reprezentanţilor mass-media
Versiune pentru tipar
6 decembrie 2016 02:22

La 5 decembrie 2016 Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril, care îşi încheie vizita în Eparhia de Korsun, a discutat cu reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi a răspuns la întrebările lor.

— Sanctitatea Voastră, povestiţi, vă rog, despre totalurile primei Dumneavoastră vizite în Franţa, despre impresiile personale.

— Sunt foarte satisfăcut de vizita efectuată. Programul a fost bine ticluit şi, bineînţeles, rezultatele întâlnirilor şi convorbirilor ce au avut loc mă încurajează în mare măsură.

Ceea ce e cel mai important din cele întâmplate este sfinţirea catedralei episcopale din centrul Parisului. Când am discutat cu diferite  persoane la această temă, deseori se auzeau referinţe: este un eveniment istoric, este o minune în care nu se putea crede încă recent. Domnul ajută la realizarea chiar a celor mai neverosimile proiecte şi însăşi înfăptuirea lor se manifestă ca o minune.

Este greu de supraapreciat faptul apariţiei în centrul Parisului a catedralei episcopale ruse şi a centrului ortodox cultural-duhovnicesc. Diferiţi reprezentanţi ai societăţii franceze deja au manifestat interes faţă de posibilitatea de a dezvolta anumite proiecte pe teritoriul acestui centru, ca popoarele noastre, în pofida contextului politic nu prea favorabil, să poată să se cunoască mai bine şi să dezvolte simpatiile reciproce, având un fundament istoric enorm. Este vorba şi de începutul secolului al XX-lea, şi de precedentele… Dar şi tragediile secolului trecut mărturisesc că ruşii şi francezii au fost aliaţi, puteau să se susţină unii pe alţii. Dea Dumnezeu ca tradiţia relaţiilor bune între aliaţi să se dezvolte şi să ajute în faţa  provocărilor politice actuale pentru a crea o poziţie realistă şi reciproc avantajoasă.

— Cu ce mesaj aţi venit la Preşedintele Franţei Hollande? Despre ce aţi discutat şi cum a reacţionat dumnealui la toate acestea?

— Vizita a trecut foarte bine, a fost organizată la un nivel protocolar înalt şi a avut loc o foarte bună discuţie. Noi am abordat, desigur, problemele actuale mondiale. În primul rând, este situaţia din Orientul Mijlociu, situaţia minorităţii creştine şi de alt gen în regiune. Se ştie că Biserica Rusă de la bun început şi-a exprimat foarte clar poziţia sa, chemând societatea să aprecieze cele întâmplate cu creştinii în Orientul Mijlociu ca fiind un genocid.

Cred, în mare parte în înţelegerea acestui gând a avut declaraţia comună a noastră cu Papa de la Roma Francisc, deoarece ambele părţi erau în coeziune de idei în abordările lor faţă de problema Orientului Mijlociu. Trebuie să menţionăm, de asemenea, că în primăvara anului 2016 (în scurt timp după întâlnirea mea cu Papa de la Roma Francisc) Franţa a inclus în Consiliul de securitate al ONU propuneri importante, referitoare la situaţia minorităţilor creştine. Am simţit din convorbirea cu domnul Preşedinte grija clar manifestată faţă de  situaţia creştinilor în genere şi a minorităţilor în Orientul Mijlociu, în special.

De asemenea am abordat problema Ucrainei. Am relatat despre poziţia pacificatoare pe care o ocupă Biserica. Ea nu este de partea nimănui şi consideră de datoria sa să facă totul pentru concilierea oamenilor, ca să înceteze acest conflict civil profund.

În discuţie noi, bineînţeles, am abordat evenimentul istoric al sfinţirii catedralei episcopale din centrul Parisului. Trebuie să spun că toate persoanele cu care am avut întâlniri au apreciat pozitiv acest eveniment minunat.

— Sanctitatea Voastră, am văzut cât este de dureroasă pentru mulţi francezi tema legalizării căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex. Au fost proteste de masă. Aţi abordat această temă în timpul vizitei Dumneavoastră?

— Da, am abordat această temă în timpul discuţiei cu arhiepiscopul de Paris cardinalul André Vingt-Trois. Este bine cunoscut  rolul Bisericii Catolice care a ieşit categoric împotriva legalizării căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi gen. Şi manifestaţia de un milion de francezi, în special, catolici, a fost o mărturie clară a dezacordului unei părţi din populaţie cu ceea ce s-a întâmplat.

Trebuie să spunem că nu se schimbă nimic în poziţia Bisericii şi nici nu se poate schimba, deoarece este împotriva moralei creştine. Încă odată vreau să spun că noi nu judecăm pe nimeni – nici pe catolici, nici pe ortodocşi. Noi nu cerem măsuri de înăsprire faţă de acei oameni care au anumite deosebiri în orientarea lor sexuală. Însă noi suntem categoric împotrivă egalării acestor relaţii cu căsătoria care este determinată de Dumnezeu şi în urma căreia se nasc copii, continuă viaţa neamului omenesc. Ceea ce intră în planul lui Dumnezeu, nu poate să fie corectat de nici un fel de doctrine politice şi de nici un fel de experienţă politică. Aceasta este poziţia Bisericii.

— Vizita a avut loc într-o perioadă deloc simplă în relaţiile bilaterale, în relaţiile Rusiei cu Europa. Aţi simţit, se prea poate, dorinţa de a regla dialogul sau viceversa?

— Nici un fel de dificultăţi nu am simţit. Un număr foarte mare de persoane cu care m-am întâlnit au o atitudine bună faţă de Rusia, înţeleg importanţa relaţiilor ruso-franceze, conştientizează istora noastră comună.

Nu este cu putinţă să nu conştientizezi importanţa acestei istorii! Acum o săptămână am slujit în regiunea Kaliningrad. În oraşul Gusev (fostul Gumbinnen) este construită o nouă biserică şi eu am sfinţit-o. Este locul unei tragedii îngrozitoare: în luna august a anului 1914 acolo, în Prusia Orientală, a murit armata rusă a generalului Samsonov. Dar de ce au căzut ruşi acolo? Doar Prusia Orientală era teritoriul Germaniei. Deoarece Statul Rusia a luat asupra sa responsabilitatea de a veni în ajutor francezilor, de a nu permite ocuparea ţării lor de către Germania, de a nu permite ocuparea Parisului. Pentru a nu permite ca nemţii să orienteze toate forţele la ocuparea Franţei şi a Parisului, ruşii au deschis al doilea front. Şi, din câte ştiţi, armata lui Samsonov a căzut pe câmpul de luptă.

Parcă se pot şterge din memorie astfel de epizoade din istoria comună? Nu, niciodată. Sunt satisfăcut că mulţi oameni nu uită, cunosc. Probabil pe toate acestea se bazează simpatia reciprocă care a fost prezentă pe deplină măsură în timpul vizitei mele.

Serviciul de comunicare DREB/Patriarchia.ru

Versiunea: rusă

Toate materialele cu cuvintele-cheie