Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Interviul Preafericitului Patriarh Kiril acordat ziarului sârb „Ştirile de seară”.

Interviul Preafericitului Patriarh Kiril acordat ziarului sârb „Ştirile de seară”.
Versiune pentru tipar
29 ianuarie 2012 19:10
La 29 ianuarie 2012 în ziarul „Ştirile de seară” (Serbia) este publicat interviul Preafericitului Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril.

- Preasfinţia Voastră, după cum ştiţi, serbii din Kosovo şi Metohia s-au adresat nu demult către Președintele Medvedev cu rugămintea privind acordarea cetăţeniei Federației Ruse şi răspunsul este cunoscut deja. Sârbii s-au adresat şi către Preafericirea Voastră, iar dorinţa lor este dictată de disperare, de perceperea impasului acelei situaţii, în care se află. Iniţiativă recentă a sârbilor din Kosovo privind acordarea cetăţeniei Federației Ruse a lansat un semnal puternic care trebuie să fie auzit nu doar în Rusia, dar şi în întreaga Europă.

Cuvintele Dumneavoastră întotdeauna au fost o susţinere enormă pentru poporul nostru şi ţara noastră. Ce aţi putea transmite tuturor cetăţenilor Serbiei şi, mai ales, credincioşilor ortodocşi, pentru a-i încuraja în această perioadă istorică dificilă pentru ei?

- Sârbii care locuiesc în Kosovo şi Metohia au devenit ostaticii unui mare joc geopolitic. Cu o atitudine de indiferenţă a multor state ei sunt nevoiţi să trăiască în enclave închise, simţind anxietate în legătură cu atitudinea duşmănoasă a anturajului în care trăiesc, care conştientizează nesancţionarea sa. Confraţii noştri de credinţă au marele curaj a nu lăsa pământul său multpătimit şi lăcaşurile sfinte, trăiesc aidoma unor prizonieri din lagărele de concentrare, cărora li se refuză chiar dreptul de bază la viaţă. În cazul dat noi vedem o nedreptate strigătoare la cer, standarde duble şi minciuna politicii, care declară apartenenţa la idealurile umanismului, ale apărării drepturilor omului şi care închide ochii la acel infern pe care l-au săvârşit extremiştii cu susţinerea sponsorilor străini.

Domnul spune apostolului Pavel: ”Puterea mea se desăvârşeşte în slăbiciune” (2 Cor. 12:9). Când sunt epuizate toate mijloacele şi posibilităţile omeneşti, când, s-ar părea, nu mai este nici o speranţă, atunci noi vedem acel ajutor al lui Dumnezeu, despre care vorbea Domnul apostolului Său. În istoria Rusiei noi vedem multe exemple, când ţara se afla la limita înrobirii şi distrugerii – vremurile tulbure în anul 1612 şi intervenţia polonezilor, anul 1812 – năvălirea armatei lui Napoleon, anul 1941 – înaintarea fulgerătoare a armatelor hitleriste pe teritoriul Uniunii Sovietice. Nu o dată duşmanul era aproape de scopul său, însă contrar evoluţiei logice a evenimentelor, Rusia respingea aceste năvăliri şi renăştea din ruine şi cenuşă. În toate acestea omul credincios vede pronia lui Dumnezeu şi ajutorul Lui.

Eu nu am dreptul să dau anumite sfaturi politice sârbilor din Kosovo. Însă voi  da un singur sfat care este actual întotdeauna – să vă adresaţi cu rugăciune sinceră Domnului Dumnezeu pentru ajutor. Iar împreună cu voi vor ridica rugăciunile confraţii şi coreligionarii voştri din Rusia, precum şi, cred, toată Biserica Ecumenică. În Evanghelie Domnul nostru Iisus Hristos de multe ori repetă cuvintele:” Nu vă temeţi!” Frica în faţa pericolelor, în faţa ameninţărilor este un sentiment firesc uman. Însă Domnul este cu noi întotdeauna şi El spune astăzi sârbilor din Kosovo: ”Nu vă temeţi!”

Eu sunt profund recunoscător sârbilor din Kosovo pentru scrisoarea adresată mie şi conducerii de stat a Rusiei, „poporului rus şi fraţilor”. Sub această scrisoare sunt puse zeci de mii de semnături. Ea nu a lăsat indiferentă pe nimeni din cei care au citit-o. Inimile noastre sunt profund mişcate de manifestarea din acest mesaj a încrederii şi dragostei faţă de Rusia. Ca răspuns aş vrea să vă spun: fraţilor, Biserica Rusă, poporul ortodox rus niciodată nu se va întoarce cu spatele la voi. Nici un fel de  profituri materiale, nici un fel de schimbări a conjuncturii politice nu ne vor face să uităm despre rudenia noastră duhovnicească multiseculară.

- Rusia în limitele posibilităţilor sale diplomatice şi politice acordă susţinere sârbilor din Kosovo, care s-au pomenit într-o situaţie deloc simplă din toate punctele de vedere – social-economic, juridic, psihologic. Ce ajutor pot aşteptat sârbii din Kosovo de la Biserica Ortodoxă Rusă?

- Federaţia Rusă acordă cu adevărat o susţinere considerabilă sârbilor din Kosovo. De exemplu, prin decizia conducerii din Rusia au fost eliberarte mijloace prin structurile UNESCO în vederea restabilirii bisericilor distruse din Kosovo. Iniţiativa dată merită toată lauda. Sunt întreprinse şi alte activităţi care sunt chemate de a uşura situaţia fraţilor noştri sârbi care locuiesc în Kosovo, în special livrarea ajutorului umanitar.

Patriarhia Moscovei susţine neclintit poziţia Bisericii din Serbia privitor la statutul regiunii Kosovo. Pe arena mondială în vederea apărării populaţiei sârbe din regiune multe a făcut precursorul meu Preafericitul Patriarh Alexei II. În special, Preasfinţia Sa a consacrat acestei teme o parte considerabilă a raportului  său în faţa Adunării generale a Consiliului Europei de la Strasbourg în anul 2007. Şi eu de asemenea niciodată nu voi lăsa eforturile mele în vederea apărării fraţilor sârbi în lupta lor pentru dreptul la viaţă pe pământul strămoşilor lor.

Este foarte important să nu admitem pustiirea lăcaşurilor sfinte din Kosovo. Ar fi o adevărată catastrofă duhovnicească şi ar aduce o pierdere serioasă moştenirii ortodoxe a Europei. Monumentele inestimabile, create în Kosovo şi Metohia de poporul sârb, sunt vii atâta timp, cât între zidurile bisericilor sunt ridicate rugăciuni, iar în chilii se săvârşeşte jertfa monahală. Noi deja am trasat măsuri concrete în vederea susţinerii mănăstirilor din Kosovo. Eu am aprobat programul de acţiuni care vor fi realizate în anul 2012.

Am fost nu o singură dată în Kosovo, am comunicat cu locuitorii băştinaşi, m-am convins personal de starea dificilă în care se află. Cele văzute au produs asupra mea o impresie puternică. Biserica Ortodoxă Rusă a fost şi va fi solidară cu sârbii din Kosovo, compatrioţii noştri sunt alături de ei în suferinţele lor, se roagă sârguincios pentru aranjarea cât mai grabnică a rânduirii vieţii în regiunea Kosovo. În această polifonie de voci este şi vocea mea.

- Cum apreciaţi noile chemări a unor politicieni din Muntenegru pentru divizarea Bisericii Ortodoxe Sârbe? Fostul prim-ministru al Muntenegrului Milo Djukanovic a declarat recent că istoria va demonstra justeţea chemării lui privitor la divizarea Bisericii Ortodoxe Sârbe.

- Istoria demonstrează că încercările unor sau altor forţe politice de a efectua presiune asupra Bisericii cu scopul schimbării organizării ei canonice nu duc la nimic bun.

Spre fericire, în Muntenegru sunt suficient de mulţi oameni politici cu mintea trează care sunt de aceeaşi părere. În februarie 2009 am avut întâlnire cu Președintele Republicii Muntenegru Filip Vujanovic. Îmi aduc aminte că la întâlnire domnul Vujanovic a zis că pentru el Mitropolia de Muntenegru și Litoral este unica instituţie ortodoxă canonică în Muntenegru şi a menţionat importanţa faptului ca mitropolia întotdeauna să aibă grijă de sârbi şi muntenegri.

Toate Bisericile Ortodoxe Locale consideră Muntenegru parte canonică a teritoriului Patriarhiei Sârbe şi această convingere general ortodoxă trebuie să fie respectată de către politicieni.

- Noi cunoaştem că reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Ruse în discuţiile cu reprezentanţii Vaticanului au atras atenţia asupra faptului că ar fi bine ca Papa să declare şi să ceară în mod deschis protecţia monumentelor şi a înşişi creştinilor din Kosovo. Papa de atunci nu a ascultat sfatul înţelept al Moscovei. Se schimbă situaţia în acest context  odată cu venirea unui nou Papă?

- Când s-a început discutarea problemei din Kosovo, Papa de la Roma Benedict XVI, după cum este cunoscut, a luat o poziţie echilibrată în această problemă. Sfântul Scaun până în zilele de astăzi are reţineri privitor la recunoaşterea oficială a acestei părţi a Serbiei în calitate de stat independent. Mai mult ca atât, în ajunul proclamării independenţei regiunii Kosovo Papa a chemat comunitatea internaţională să nu se grăbească cu determinarea statutului acestui teritoriu, menţionând că mănăstirile ortodoxe ce se află acolo au o importanţă istorică şi duhovnicească aparte pentru sârbi.

După patru zile de la proclamarea independenţei regiunii Kosovo, în februarie 2008 Benedict XVI l-a primit pe ambasadorul Serbiei pe lângă Sfântul Scaun. În timpul întâlnirii Papa a menţionat că sârbii au pătimit mult în conflictele din ultimele decenii şi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia lor în Kosovo. De atunci el de multe ori s-a pronunţat în apărarea drepturilor minorităţii sârbe.

- Cum puteţi explica că creştinii occidentali, adică  catolicii, nu şi-au demonstrat dorinţa de a proteja bisericile vechi ortodoxe, adică creştine, în Kosovo? Ele au fost arse şi distruse anume atunci, când în Kosovo au venit pacificatorii occidentali.

- Spre regret, lumea occidentală în timpul intervenţiei armatelor NATO pe teritoriul fostei Iugoslavii a fost supus unui atac informaţional puternic şi în mare măsură a fost indusă în eroare. Mijloacele occidentale de informare în masă în decursul a câtorva luni vehiculau special informaţii eronate despre „atrocităţile regimului lui Miloşevic” împotriva albanezilor din Kosovo, exagerând numărul victimelor „purificării etnice”, efectuate de poliţia sârbă din regiune.

Însăşi acţiunile militare din Kosovo au trezit o reacţie deloc unitară în lumea creştină occidentală. Mulţi creştini din Occident au fost indignaţi de inscripţiile de pe bombe „Paşte fericit!”, făcute de militarii americani.

Cu toate acestea, o serie de episcopi catolici cu adevărat au ieşit în susţinerea autonomiei regiunii Kosovo, conducându-se de speranţele care nu s-au îndreptăţit privitor la ameliorarea vieţii comunităţii catolice din regiune.

Alţi reprezentanţi ai Bisericilor şi ai comunităţilor creştine occidentale nu o singură dată şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu vandalismul militarilor NATO şi al luptătorilor albanezi extremişti referitor la lăcaşurile sfinte din Kosovo. De aceea cred că nu trebuie învinuiţi creştinii occidentali în general în legătură cu acţiunile militarilor. Aceste acţiuni nu au fost dictate de convingeri religioase.

- Recent multe ziare au publicat o informaţie despre posibilitatea întâlnirii Dumneavoastră cu Papa Benedict XVI. Insistaţi şi în continuare asupra faptului ca de la început trebuie să fie soluţionate toate litigiile, altminteri această întâlnire nu îşi are sensul?

- Da, consider în continuare că pentru reuşita acestei întâlniri este nevoie a soluţiona litigiile dacă nu în măsură deplină, atunci măcar mai energic.

Mijloacele de informare în masă menţionează aspectul cu totul deosebit al posibilei întâlniri. Pentru ca ea să fie cu adevărat utilă pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Romano-Catolică, este necesar prin eforturi comune să schimbăm radical spre mai bine atmosfera acestor relaţii pe calea reglării problemelor existente între noi.

- Pe timpul fostului Papă reprezentanţii Vaticanului deseori spuneau că ei nu pot influenţa asupra greco-catolicilor care acaparau bisericile ortodoxe. Au survenit schimbări în această situaţie sau totul a rămas pe vechi?

- Deşi greco-catolicii ucraineni în tot felul subliniază loialitatea lor faţă de Scaunul Sfânt, ei totodată insistă asupra autonomiei lor. Când în anul 1990 a fost creată comisia patrulaterală cu participarea Vaticanului, a Patriarhiei Moscovei, a Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, atunci greco-catolicii de facto au torpilat lucrările ei. Noi am propus cu puţin timp în urmă să restabilim această comisie, însă partea catolică a avut o atitudine destul de rece privitor la propunerea noastră.

În timpul contactelor regulate cu conducerea Bisericii Romano-Catolice noi în permanenţă punem problema privind soluţionarea situaţiei cu bisericile ortodoxe în Ucraina occidentală. Şi Papa de la Roma, şi conducătorii congregaţiilor responsabile din Vatican exprimă înţelegere faţă de îngrijorarea noastră, însă problema aşa şi rămâne nesoluţionată.

- În Austria, în Graz, în anul 1997 trebuia să aibă loc întâlnirea Patriarhului Rus cu Papa. Cu 10 zile înainte de întâlnire din documentul care era pregătit pentru semnare a fost exclusă partea privitor la dauna prozelitismului şi conflictul dintre ortodocşi şi uniaţi în Ucraina. Cu începere din anii 90 în mai mult decât 200 de oraşe din Rusia au fost deschise biserici catolice. Au devenit mai apropiate poziţiile Moscovei şi ale Vaticanului, când este vorba de prozelitism sau totul a rămas fără schimbare?

- Trebuie să menţionăm că situaţia în relaţiile catolico-ortodoxe din Rusia în ultimii 10 ani s-a ameliorat în mod simţitor. Problema prozelitismului nu mai este atât de acută, cum a fost în anii 90, când misionarii catolici veneau în Rusia, pentru a duce aici o activitate intensă. Rolul său pozitiv l-a jucat Grupul mixt, creat în anul 2004, pentru soluţionarea problemelor în relaţiile dintre Bisericile Ortodoxă Rusă şi cea Romano-Catolică în Rusia. El a devenit un teren propice pentru discutarea deschisă şi onestă dintre reprezentanţii celor două Biserici a problemelor complexe concrete, precum şi pentru elaborarea recomandărilor pentru soluţionarea lor.

Este necesar să dezvoltăm colaborarea dintre ortodocşi şi catolici, care păstrează tradiţia creştină şi care au opinii apropiate asupra eticii personale şi sociale, asupra progresului tehnico-ştiinţific, asupra bioeticii, asupra altor probleme ale contemporaneităţii. Tot mai actuală devine problema creştinofobiei, a prigonirilor creştinilor pentru credinţă. O colaborare strânsă dintre ortodocşi şi catolici în domeniul apărării drepturilor creştinilor mi se pare de perspectivă, importantă şi oportună.

Serviciul de comunicații al Departamentului pentru Relații Externe Bisericești/Patriarhia.ru


Versiunea: rusă, ucraineană

Materiale la temă

Două biserici ortodoxe sârbe din Kosovo au fost supuse atacului

Cartea despre relațiile dintre Bisericile Ortodoxe Rusă și Sârbă în anii crizei din Kosovo a fost distinsă cu premiul Forumului literar internațional slav

Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Sârbe a declarat despre inadmisibilitatea schimbării statutului ținutului Kosovo și Metohia

Interviul Sanctității Sale Patriarhul Chiril acordat gazetei sârbe „Politika” [Patriarhul : Interviuri]

A avut loc întâlnirea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Nikola Selaković

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a avut o convorbire cu arhiepiscopul de Ohrid Ioan

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ne-a gătit nouă tutror calea spre mântuire

Arhiepiscopul de Ohrid Ioan a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie la Mânăstirea stavropighială „Acoperământul Maicii Domnului” din Moscova

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: „Piatra de încercare pentru dialogul ortodox-catolic continue să rămână unia” [Interviuri]

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Între popoarele rus și ucrainean întotdeauna se va păstra unitatea duhovnicească [Interviuri]

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Biserica nu concrește cu statul, ci stabilește relații de parteneriat [Interviuri]

Interviul Preafericitului Patriarh Kiril acordat ziarului sârb „Ştirile de seară”. [Patriarhul : Interviuri]

Un ierarh al Bisericii Ortodoxe a Georgiei a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie la biserica moscovită unde este păstorită diaspora ortodoxă georgiană

Președintele Departamentului pentru relațiile externe bisericești: Patriarhul Bartolomeu nu deorește să recunoască greșeala pe care a comis-o în problema ucraineană

A avut loc întâlnirea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Nikola Selaković

Sinodul a remarcat culpabilitatea canonică a hirotoniei ierarhului Patriarhiei Constantinopolului la care a participat un schismatic

Interviul Sanctității Sale Patriarhul Chiril oferit canalului de televiziune „Rossia” cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului [Patriarhul : Interviuri]

V.R. Legoida a luat cuvântul la seminarul-consfătuire al Comisiei pentru armonizarea relațiilor interetnice și interreligioase a Camerei Obștești a Federației Ruse cu camerele obștești ale subiecților Federației Ruse

Interviul Sanctității Sale Patriarhul Chiril oferit postului de televiziune „Rossia 24” în legătură cu aniversarea a 200 de ani a descoperirii Antarctidei [Patriarhul : Interviuri]

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril: În Antarctida noi vedem o reflexie a Împărăției lui Dumnezeu

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse au luat parte la conferința-online dedicată celei de-a cincea aniversări a întâlnirii, la Havana, a Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu Papa de la Roma

Papa de la Roma Francisc l-a felicitat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului

S-a încheiat vizita de lucru a președintelui Departamentului pentru relațiile externe bisericești la Roma

Mitropolitul de Volokolamsk Ilarion: Noi trebuie să facem tot posibilul pentru a păstra prezența creștină în Orientul Mijlociu [Interviuri]