Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Preafericitul Patriarh Kiril a vizitat biserica „Învierea Domnului” în Hakodate

Preafericitul Patriarh Kiril a vizitat biserica „Învierea Domnului” în Hakodate
Versiune pentru tipar
14 septembrie 2012 18:40

La 14 septembrie 2012 Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Kiril, care se află în vizită de Prim sfânt ierarh la Biserica Ortodoxă Autonomă din Japonia, a vizitat biserica „Învierea Domnului” în Hakodate – prima biserică ortodoxă în Ţara soarelui răsare.

Intrând în biserică, unde era aşteptat de numeroşi credincioşi, Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a îmbrăcat în mantie şi, închinându-se obiectelor sfinte din altar, a condus un Te Deum în cinstea sfântului întocmai cu apostolii Nicolae. În timpul serviciului divin s-au rugat ierarhii şi clericii Bisericii Ortodoxe Autonome din Japonia, membrii delegaţiei, sosite în Japonia împreună cu Preafericitul Patriarh.

După terminarea Te Deum-ului, cu un cuvânt de salut către Sanctitatea Sa s-a adresat Arhiepiscopul de Tokyo, Mitropolitul întregii Japonii Daniel, care i-a mulţumit Întâistătătorului Bisericii Ruse pentru faptul că a sosit în Japonia pentru participarea la solemnităţile, consacrate aniversării a 150 de ani de la venirea în Japonia a sfântului întocmai cu apostolii Nicolae de Japonia, aniversării a 100 de ani de la adormirea lui şi aniversării a 40 de ani de la canonizarea lui. Mitropolitul Daniel de asemenea a exprimat sincere mulţumiri pentru susţinerea materială, acordată Japoniei ce a avut de suferit de pe urma calamităţii naturale din anul trecut. El a menţionat că ajutorul colectat de Biserica Ortodoxă Rusă a oferit posibilitatea ca într-un timp scurt să se poată restabili viaţa bisericească în parohiile afectate ale Bisericii Ortodoxe Autonome din Japonia. „Acest ajutor a fost ca o manifestare a dragostei părinteşti”, a spus stăpânul.

Mitropolitul Daniel şi-a exprimat speranţa că ortodoxia va deveni o bază importantă în relaţiile de bună vecinătate dintre popoarele Rusiei şi Japoniei.

În amintirea vizitei la biserica în Hakodate mitropolitul Daniel a adus în dar Preafericitului Patriarh o fotografie-portret a sfântului întocmai cu apostolii Nicolae.

Apoi cu o predică s-a adresat către cei prezenţi Preafericitul Patriarh Kiril:

„Înaltpreasfinţia Voastră, stăpâne mitropolit Daniel, Înaltpreasfinţia Voastră, stăpâne arhiepiscop Serafim, Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre, dragi părinţi, fraţi şi surori!

Vă mulţumesc, stăpâne, pentru cuvintele calde pe care le-aţi spus acum. Când am primit de la Dumneavoastră invitaţia de a vizita Japonia cu ocazia aniversărilor menţionate, am hotărât să încep vizita mea prin ţară cu Hakodate, unde 150 de ani în urmă a venit sfântul întocmai cu apostolii Nicolae. Când mergeam din aeroport, mi-aţi arătat locul unde a ancorat în golful oraşului şi eu mi-am imaginat starea sufletului tânărului ieromonah, care a sosit în locul, unde nu exista nici o persoană ortodoxă, cu excepţia a câtorva diplomaţi ruşi.

În acest an, noi pomenim de asemenea aniversarea a 100 de ani de la adormirea sfântului întocmai cu apostolii Nicolae. Mai bine de 50 de ani el a trudit pe acest pământ, ca să semene sămânţa Ortodoxiei. Truda lui apostolească s-a început de pe locul, pe care stăm acum, de la această biserică în cinstea Învierii lui Hristos. Aici au fost hirotoniţi primii preoţi japonezi, aici pentru prima dată japonezii şi ruşii au înţeles că Ortodoxia este o credinţă, care aparţine nu unui singur popor sau la câteva popoare, dar este însuşită în toată lumea.

Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae de Japonia ne ajuta să înţelegem în ce condiţii oamenii aparţinând la o altă cultură, la o altă naţiune, la alte obiceiuri acceptă credinţa pe care o mărturiseşte omul ortodox. Aceasta se înfăptuieşte atunci, când propovăduitorul se identifică pe sine cu poporul, către care îşi adresează cuvântul său, vorbeşte în aceeaşi limbă, împărtăşeşte cultura care devine a lui, iar condiţia principală este ca propovăduitorul să-şi iubească poporul, la care se adresează.

Noi ştim că sfântul ierarh Nicolae al Japoniei a iubit poporul japonez atât de mult, încât în vremurile de grele încercări, legate de războiul ruso-japonez, a rămas aici, cu poporul japonez, iar japonezii nu îl percepeau ca pe un reprezentant al naţiunii duşmănoase, deoarece a fost păstorul lor, a trăit cu viaţa lor, a împărtăşit cu ei greutăţile lor. Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae a continuat să-şi iubească fierbinte Patria, a iubit de asemenea şi Japonia.

Pilda lui ne ajută să înţelegem - credinţa în Hristos îl ridică pe om de asupra conflictelor, încercărilor, războaielor, de asupra la tot ce divizează pe oameni. Fiecare om credincios ştie că dacă vieţuieşte conform poruncilor lui Dumnezeu, atunci se ridică de asupra conflictelor în propria viaţă, fie e vorba de conflicte familiale sau conflicte în colective, în care lucrează. El ştie, de asemenea, că dacă trăieşte conform credinţei, este capabil să se ridice de asupra unor conflicte mai importante – acele, care divizează ţări şi popoare. În acest an jubiliar să ne rugăm în mod deosebit sfântului ierarh Nicolae, ca el, stând în faţa lui Dumnezeu, să ajute la concilierea popoarelor vecine, ca noi să înţelegem mai bine sufletele unor altora, să vedem ceea ce este comun între noi, ceea ce ne uneşte.

Când anul trecut asupra Japoniei s-a prăbuşit lovitura îngrozitoare a stihiei apei, foarte mulţi oameni din Rusia au perceput acest eveniment tragic ca fiind aproape de inima lor şi au dorit într-un anume fel să ajute pe fraţii şi surorile japoneze, care au nimerit la nenorocire. Ceea despre ce aţi povestit, Stăpâne, este o mică picătură care a parvenit de la oamenii ruşi. Nu era o contribuţie a statului, a băncilor sau a corporaţiilor – erau banii, pe care i-au adunat oamenii simpli, mulţi dintre care singuri trăiesc în sărăcie. Făcând bine unii altora, noi devenim mai apropiaţi. Cum ne arată nouă pilda despre samariteanul milostiv, apropiatul nostru este acela, căruia îi faci bine. Noi putem spune: acel ajutor, pe care l-au acordat compatrioţii noştri Japoniei după cutremurul de pământ şi tsunami, într-adevăr a apropiat popoarele noastre.

Să rugăm pe sfântul ierarh Nicolae al Japoniei ca el să susţină aceste porniri minunate ale inimilor omeneşti, care merg în întâmpinarea unele la altele. Să ne rugăm despre faptul ca această mişcare să treacă într-o vecinătate bună, într-o prietenie, în relaţii calde şi cordiale dintre oameni.

Sunt deosebit de bucuros să vorbesc despre aceasta în biserica „Învierea Domnului” în Hakodate, unde simţi duhul sfântului ierarh Nicolae, în locurile, unde a făcut primii paşi pe pământul japonez. Pentru rugăciunile sale să păstreze Domnul Japonia, Rusia, Biserica Ortodoxă din Japonia, popoarele noastre”.

Preafericitul Patriarh Kiril a adus în dar bisericii în Hakodate icoana Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos cu o inscripţie memorabilă. Tuturor celor prezenţi au fost împărţite iconiţe ale sfântului întocmai cu apostolii Nicolae al Japoniei cu binecuvântarea Patriarhului.

Preafericitul Patriarh a lăsat în cartea oaspeţilor de onoare o inscripţie: „Începând aflarea mea în Japonia cu această sfântă biserică „Învierea Domnului”, prima casă a lui Dumnezeu, unde şi-a pus început slujirii sale de misionar sfântul ierarh Nicolae al Japoniei, ridic rugăciunile mele pentru întărirea moştenirii lui, a Bisericii Ortodoxe din Japonia, pentru bunăstarea păstoriţilor şi pentru prosperarea întregului popor japonez”.

+KIRIL, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii 

* * *

Oraşul Hokadate este situat la extremitatea de sud-vest al insulei Hokkaido. Pe parcursul a mai multe decenii era unicul oraş al Japoniei, deschis pentru străini. În anul 1793 încoace a sosit mesagerul rus Adam Lacsman. La 5 noiembrie 1855 aici a fost inaugurată misiunea diplomatică a Rusiei sub conducerea lui Iosif Goşkevici. Din anul 1859 în oraş pe lângă consulatul rus a început să se înfăptuiască de facto misiunea Bisericii Ortodoxe Ruse, pe care în scurt timp a început să o conducă ieromonahul Nicolae (Kasatkin), având vârsta de 25 de ani, viitorul luminător al Japoniei.

Biserica „Învierea Domnului” în Hokadate este prima biserică ortodoxă în Japonia. A fost fondată în calitate de biserică în anul 1858, împreună cu inaugurarea primului consulat al Rusiei în Japonia. Consulul rus Iosif Goşkevici, arhitectul şi ctitorul bisericii, a hotărât să o ridice în cinstea Învierii lui Hristos. Primul edificiu al bisericii ortodoxe a fost construit pe mijloacele consulatului şi sfinţită în octombrie 1860.

Aici între anii 1861–1869 a slujit în treaptă de ieromonah luminătorul Japoniei sfântul întocmai cu apostolii Nicolae. Pe lângă biserică a fost deschisă o şcoală de catehizare, a activat o tipografie. Viitorul sfânt ierarh a participat personal la lucrările de amenajare a bisericii, sub conducerea lui a fost turnat în Hakodate un clopot cu o greutate de 50 de puduri pentru biserică.

În anul 1871, împreună cu fondarea misiunii duhovniceşti a Rusiei în Japonia, biserica din Hokadate a intrat în custodia acestei misiuni. În anul 1872 biserica din Hokadate pentru prima dată a tras clopotele în timpul întregii Săptămâni luminate, ceea ce a dus la o prigoană de scurtă durată a creştinilor catehizatori, iar tipografia a fost arestată, şcoala a fost închisă, pe japonezii ortodocși s-a încercat de-ai izgoni din oraş. Însă deja în anul 1873 interdicţiile din partea statului au fost ridicate.

Biserica a fost centrul propovăduirii ortodoxe în Japonia, aici pentru prima dată a început să fie oficiat serviciul divin, s-a purces la constituirea primului cor ce consta din japonezi. În iulie 1875 în Hokadate a avut loc prima hirotonire a japonezilor Pavel Savabă şi Ioan Sakai în treaptă de preot de către episcopul de Kamceatka Pavel.

În timpul incendiului, care aproape a distrus în întregime Hokadate în anul 1907, prima biserică ortodoxă din Japonia a ars din temelie.

La iniţiativa sfântului ierarh Nicolae al Japoniei, biserica a fost reconstruită sub conducerea arhitectului autodidact japonez diaconul Moisei Kavamura. Biserica a fost terminată deja după adormirea fericită a sfântului ierarh Nicolae către septembrie 1916 şi sfinţită la 15 octombrie al aceluiaşi an de către episcopul japonez Serghii (Tihomirov). Iconostasul a fost executat la Sanct-Petersburg în anii 1910, iar printre alte icoane din biserică au fost numeroase icoane, care au fost pictate de iconografa japoneză Irina Iamasita.

În anul 1983 biserica a căpătat statutul de „obiect important al patrimoniului cultural al statului”. În anul 1996 sunetul clopotelor bisericii „Învierea Domnului” a fost catalogat în mod oficial în lista a „o sută de sunete ale landşaftului japonez”.

Din mai 1986 şi până în 31 octombrie 1988 în biserică au fost efectuate lucrări de restaurare. La 6 noiembrie 1988 ea a fost din nou sfinţită de către mitropolitul de Tokio Feodosie. În anul 2000 biserica a fost vizitată de Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Alexii II.

Serviciul de comunicare al DREB/Патриархия.ru 

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie