Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Chiril după Liturghia oficiată în catedrala „Schimbarea la Față a Mântuitorului” la mănăstirea din Valaam

Predica Preafericitului Patriarh Chiril după Liturghia oficiată în catedrala „Schimbarea la Față a Mântuitorului” la mănăstirea din Valaam
Versiune pentru tipar
11 iulie 2014 18:21

La 11 iulie 2014, de ziua pomenirii cuvioșilor Serghie și Gherman, făcătorii de minuni din Valaam, Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie în biserica de sus a catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” la mănăstirea stavropighială de călugări din Valaam. După terminarea serviciul divin Întâistătătorul Bisericii Ruse s-a adresat către credincioși cu o predică.

Înaltpreasfințile și Preasfințiile Voastre! Stăpâne Pancratii, locțiitor și egumen al acestui sfânt locaș! Excelența Voastră Alexandr Petrovici, conducătorul Republicii Karelia! Dragi părinți, frați și surori!

Vă felicit pe toți cu ocazia marii sărbători a acestui sfânt locaș - ziua pomenirii sfinților cuvioșilor Serghie și Gherman de Valaam. Mă bucur de faptul că Domnul îmi oferă puteri și posibilitate ca pe parcursul mai multor ani de aflare a mea pe tronul de Patriarh, în legătură cu sărbătorirea pomenirii sfinților cuvioșilor Serghie și Gherman, să vizitez în luna iulie această sfântă mănăstire. Atingându-ne de acest loc, îmbibat cu un har deosebit al lui Dumnezeu, de locul nevoințelor multiseculare ale fraților monahi, obținem și pacea sufletească, și o anumită acuitate a viziunii acelor probleme, care se află în fața noastră. Doar pentru a vedea și a înțelege cele petrecute într-o viață de om, este nevoie ca să ne detașăm de deșertăciunea zilnică, să privim din alt punct de vedere asupra la ceea ce se întâmplă cu noi și cu anturajul nostru, cu acei care sunt alături de noi, să privim din nou la problemele care ne neliniștesc. Anume o astfel de privire din exterior – aș spune, de la înălțime – o căpătăm, când ne împărtășim de nevoința duhovnicească  a multor generații de monahi într-un loc sfânt, cum este aici, pe insulele Valaam.

Citirea de azi din Evanghelia după Luca (Lc. 6:17-23), care trebuie citită de fiecare dată când pomenim pe sfinții cuvioșii părinți, include enumerarea poruncilor fericirii. Însă apostolul Luca, spre deosebire de apostolul Matei, le expune într-un nou context. Dacă apostolul Matei, vorbind despre Predica de pe munte, enumeră toate cele nouă fericiri și le formulează ca pe anumite porunci, ca pe anumite legi, atunci apostolul Luca a recepționat cele spuse de Mântuitor din alt punct de vedere. În interpretarea sa aceste cuvinte nu sună ca niște porunci. Din cele nouă el alege doar patru – acele în care se oglindește tot amestecul scârbirii omenești și al nenorocirii oamenilor. El vorbește despre faptul că sunt fericiți cei săraci. El spune că fericiți sunt cei ce flămânzesc, ce însetează, deoarece se vor sătura. El vorbește de faptul că fericiți sunt acei prigoniți de oameni, care sunt vorbiți de rău, deoarece se vor bucura.

Cuvinte uimitoare. Nenorocirea și suferințele sunt prezente în viața oamenilor și mulți încearcă să le depășească zi cu zi. Toată dezvoltarea civilizației umane este îndreptată asupra faptului ca omul să-și soluționeze problema suferințelor și a nenorocirii, ca viața să-i devină mai ușoară, mai confortabilă, mai prosperă, ca suferințele să plece la o parte. Însă nimic nu le reușește. Chiar și în vremurile noastre, când pe pământ sunt acumulate bogății enorme, majoritatea absolută a locuitorilor de pe Pământ sunt oameni săraci și o parte considerabilă dintre ei duc foame; foarte mulți sunt lipsiți de cele necesare – apă curată, ei sunt însetați.

Câți sunt dintre acei despre care vorbesc de rău!  În acest caz nici banii, nici bogăția, nici puterea nu vor putea ajuta celor pe care îi bârfesc, îi obijduiesc, îi osândesc. Dar dacă se mai adaogă la toate acestea și maladiile – despre ele apostolul Luca nu a spus nimic, dar noi știm că maladiile aduc o scârbire enormă. Dar pierderea celor apropiați și a rudelor? Enumerarea o putem continua.

De ce dar apostolul nu formulează aceste cuvinte ale Predicii de pe munte în calitate de porunci? Deoarece ele leagă tema scârbirii și a suferințelor de soluționarea tuturor acestor probleme, care ne împiedică să avem plinătatea vieții.

Noi știm că mulți filozofi înceapând din vechime au încercat să soluționeze problema suferințelor omenești. Și în zilele noastre, dezvoltând tehnica, desăvârșind economia, oferind posibilități enorme în acționarea asupra naturii, civilizația contemporană încearcă să soluționeze problema suferințelor - și nu o poate face. Ce înseamnă aceasta? Unii oameni, gândindu-se la tema suferințelor, încep să cârtească împotriva lui Dumnezeu și să spună: cum să Îl considerăm pe Dumnezeu că este Tată iubitor, dacă în lume sunt atât de multe suferințe, atâta nedreptate, atât de multe maladii, atât de multe decese premature, inclusiv decesele pruncilor nevinovați? Cum să îmbinăm toate acestea cu dragostea lui Dumnezeu și atotputernicia Lui? Și sunt dintre aceia care spun: nu cred în Dumnezeu, anume din cauza că nu pot explica această nedreptate și aceste suferințe. Cum a spus o persoană obraznică: dacă mă arăt în fața lui Dumnezeu, Îl voi întreba: „nu îți este rușine?”, având în vedere dezorganizarea vieții umane.

Citirea Evanghelică de azi ne ajută să răspundem la aceste probleme strașnice. Dacă vom încerca să soluționăm problema suferințelor omenești în cadrul vieții fizice, nu vom reuși nimic. Mai mult ca atât, dacă vom fonda concepția noastră doar pe acei ani pe care ni i-a dat Dumnezeu pentru aflarea noastră pe pământ, nu vom reuși să formulăm o înțelegere clară a sensului vieții omenești. Totul se preface într-o anumită demență. Omul are la dispoziția sa șase, șapte, opt decenii de viață, iar apoi pleacă din viața aceasta. Ce înseamnă toate acestea? Ce sens au aceste decenii și dacă există el în genere, acest sens? Dacă noi Îl negăm pe Dumnezeu, dacă negăm veșnicia, atunci nu mai există nici un sens – deșertăciunea deșertăciunilor și toate sunt deșarte, după cum spunea înțeleptul Solomon.

Apostolul și evanghelistul Luca, scoțând din Predica de pe munte aceste patru mărturii despre suferințe, ne învață că în hotarele vieții pământești, în cadrul existenței fizice  nu este cu putință să depășești nenorocirea omenească și suferințele omenești.  Cât de mult s-ar încorda omul, cât de puternic  ar deveni, cât de mult s-ar dezvolta știința, indiferent de faptul ce tehnologii fantastice ar duce la îmbogățirea omenirii – nimic din toate acestea nu soluționează problema suferințelor omenești.

Și apostolul demonstrează în ce dimensiune aceste probleme sunt soluționate. Fericiți sunt cei flămânzi, căci ei se vor sătura. Unde și când? Fericiți sunt acei care se află în nenorocire; cei ce plâng deoarece se vor veseli. Unde și când? Fericiți sunt acei împotriva cărora se ridică oamenii, pe care îi vorbesc de rău, deoarece bucuria lor va fi mare. Unde și când?

Și devine clar că apostolul, transmițându-ne cuvintele Mântuitorului, ne descoperă taina vieții omenești. Niciodată, în nici un fel de condiții în limitele vieții pământești, fizice, nu vor fi biruite suferințele și nenorocirile, indiferent de cât de puternic și mare devine omul, însă doar în perspectiva veșniciei. Și dacă noi recepționăm existența noastră în perspectiva eternității, apoi anume la scara veșniciei sunt învinse nenorocirile omenești și scârbirile oamenilor; se umple de sens aflarea noastră de scurtă durată, aproape momentană, în trupul fizic aici, pe pământ, care este atât de grabnic trecătoare, precum o știu oamenii în vârstă. Sensul se descoperă în veșnicie și în veșnicie se soluționează problemele îngrozitoare despre compatibilitatea dragostei lui Dumnezeu și a suferințelor omenești, deoarece acolo cei flămânzi capătă de mâncare, cei însetați – apă, și cei ce se scârbesc se vor veseli.

Se prea poate, cineva va întreba: dar pe pământ putem într-un fel să luptăm cu toate acestea? Ori ne rămâne doar să sperăm că după moarte vor fi învinse toate scârbirile și toate maladiile? Și Domnul ne oferă pilde minunate: acei care se dăruiesc în mâinile lui Dumnezeu, cine viețuiește conform poruncilor lui Dumnezeu și legilor lui Dumnezeu, obține o mare putere de duh, capabilă să ardă orice scârbire și orice amărăciune.

Un astfel de exemplu ni-l arată sfinții. Astăzi noi săvârșim pomenirea sfinților cuvioșilor Serghie și Gherman, mari nevoitori ai duhului, care aici, pe aceste insule reci, viețuind în singurătate, au depășit în deplină măsură scârbirile și suferințele. Puneți pe orice om contemporan pe aceste insule în locul lor, fără mijloace de comunicare, fără de mâncare, fără de mijloace de deplasare, fără de haine calde și  fără de locuință – ce nenorocire îngrozitoare le-ar părea o atare viață! Iar sfinții Serghie și Gherman au trăit în bucurie, în pace sufletească, biruind cu puterea duhului scârbirea și suferințele, mai mult ca atât, găsind în circumstanțele vieții  stimulent pentru creșterea duhovnicească, devenind fondatorii acestei minunate mănăstiri. De ce vin încoace oamenii, deseori fiind tineri, cu studii? De ce doresc să trăiască aici? Deoarece înțeleg cu mintea și cu inima că această cale a cuvioșilor este unica cale, ce în măsură deplină ne ajută la intrarea în Împărăția lui Dumnezeu încă în timpul vieții noastre pământești, prin urmare ne ajută să depășim și scârbirile, și suferințele.
Ziua de azi ne învață următoarele: credința în Dumnezeu umple de sens viața noastră, credința în Dumnezeu distruge caracterul alogic al existenței scurte pe pământ, credința în Dumnezeu și viața în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu ne oferă biruință asupra scârbirilor și nenorocirilor, credința în Dumnezeu deschide în fața noastră o mare speranță pentru obținerea plinătății vieții. Și fie ca exemplul sfinților cuvioșilor Serghie și Gherman să ne întărească în această credință mântuitoare în Dumnezeu, Care este un Tată iubitor și Creatorul lumii. Amin.

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Materiale la temă

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit panihida pentru nou adormitul viețuitor al Mânăstirii din Valaam, arhimandritul Mefodii (Petrov)

Condoleanțele Patriarhului în legătură cu decesul viețuitorului Mânăstirii din Valaam arhimandritul Mefodii (Petrov) [Patriarhul : Mesaje]

Mănăstirea din Valaam și-a lansat versiunea înnoită a aplicației mobile

Episcopul de Troitsk Pancratii: Omul poate fi orice - monah, mirean - principalul e ca dânsul să fie în Biserică și sufletul lui să tindă spre Dumnezeu [Interviuri]

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a sfințit biserica cu hramul în cinstea Icoanei Maicii Domnului de Kazan în orașul Oriol

Vizita Patriarhului la Mitropolia de Sankt-Petersburg cu prilejul aniversării a 800 de ani a lui Alexandru Nevski. Dumnezeiasca Liturghie în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski” [Patriarhul : Mesaje de salut și adresări]

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a condus solemnitățile de la Sankt-Petersburg cu prilejul aniversării a 800 de ani a Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski

În cele trei lavre ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina a fost sărbătorit hramul

Pe locul Înălțării Domnului a fost săvârșită slujba dumnezeiască praznicală

Preafericitul mitropolit Onufrii a condus Dumnezeiasca Liturghie de ziua Soborului Tuturor Cuvioșilor ai Peșterilor din Kiev

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită în Duminica a 23-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 21-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 20-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Patriarhului rostită de sărbătoarea Icoanei Maicii Domnului de Kazan după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 19-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”

Predica Sanctitățiii Sale Patriarhul Chiril rostită în Duminica a 18-a după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită de sărbătoarea Acoperământului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în Catedrala „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită de ziua pomenirii Sfântului Cuvios Serghie de Radonej

Predica Patriarhului rostită de sărăbătoarea Înălțării Crucii Domnului după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Catedrala episcopală „Hristos Mântuitorul”

Predica Patriarhului rostită în Duminica a 11 după Cincizecime după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită la schitul „Sfântul Alexandru Nevski”