Biserica Ortodoxă Rusă

Site-ul oficial al Patriarhiei Moscovei

Русская версияУкраинская версияМолдавская версияГреческая версияАнглийская версия
Patriarhia

Predica Preafericitului Patriarh Chiril, ţinută în Biserica pe Temelii de Sânge din Ecaterinburg

Predica Preafericitului Patriarh Chiril, ţinută în Biserica pe Temelii de Sânge din Ecaterinburg
Versiune pentru tipar
18 mai 2013 21:59

La 18 mai 2013 Preafericitul Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii Chiril a vizitat Biserica pe Temelii de Sânge în cinstea Tuturor sfinţilor, care au strălucit în pământul Rusiei, din Ecaterinburg. Apoi Întâistătătorul s-a adresat cu o predică către preoţii şi mirenii Mitropoliei de Ecaterinburg, care s-au adunat pe piaţa din faţa catedralei.

Înaltpreasfinţia Voastră, stăpâne mitropolit Chiril! Stimate Evghenii Vladimirovici, guvernatorul pământului Ecaterinburg!

Aş vrea ca pe voi pe toţi, dragi stăpâni, părinţi, fraţi şi surori, să vă felicit cordial cu această zi de sărbătoare. Am sosit la Ecaterinburg pentru ca împreună cu voi, în aceste sfinte locuri, stropite de sângele mucenicilor, al noilor mucenici şi mărturisitori, să marcăm trei evenimente importante.

În acest an se împlinesc 400 de ani de la fondarea Casei Romanov – dinastie ţaristă, de care este legată fortificarea şi înălţarea Rusiei, transformarea ei într-un stat măreţ. Fiecare om, cu atât mai mult un conducător, îşi are plusurile şi minusurile sale, pe care istoricii deseori le studiază în operele lor ştiinţifice şi le evaluează pentru a arăta ce bine a făcut persoana, ce a făcut mai puţin bine, ce paşi corecţi a întreprins şi ce greşeli a săvârşit. Aceeaşi abordare se efectuează şi referitor la orice reprezentant al dinastiei Romanov, care numără 400 de ani.

Dar dacă e să privim la urmări, la toate câte s-au înfăptuit în aceşti 400 de ani, noi observăm că dintr-un stat obişnuit monoetnic cu o prezenţă neînsemnată de neortodocşi şi alte etnii, Rusia s-a transformat într-o familie enormă de popoare, unite de poporul rus şi credinţa ortodoxă. O familie, în care oameni de diferite confesii şi naţionalităţi să se simtă bine. Această măreaţă ţară a acaparat o putere enormă economică, care a început să ameninţe altor ţări şi forţe puternice şi ca urmare, după cum ştim, a fost declanşat un război mondial, iar apoi a urmat căderea statului Rus.

Dar de ce s-au întâmpla acestea? Deoarece oamenilor li s-a insuflat că distrugând ţara şi ucigându-l pe ţar, ei vor deveni fericiţi, ei vor făuri o societate bogată şi dreaptă, unde toţi vor fi egali şi unde toţi vor avea acces la bucurii. Parcurgând cele mai grele decenii ale secolului al XX-lea, noi ştim că a fost o utopie, un vis sau pur şi simplu o propagandă rea, orientată asupra faptului ca să fie distruse bazele vieţii de stat a unui mare popor.

Pe acest loc, acum 95 de ani, au fost ucişi ţarul Nicolai II şi familia sa. Iar mâine vom sărbători aniversarea a 145 de ani din ziua naşterii ţarului. Datele aniversare, parcă unindu-se, formează un şir, plin de multe semnificaţii. Şi una din marile întrebări, al cărei răspuns descoperă sensul principal al istoriei noastre, constă în următoarele: dar de ce nu am reuşit să construim acea societate, despre care visau oamenii? De ce nu am reuşit să dobândim acea prosperare şi justeţe, în numele cărora l-au omorât pe ţar, iar apoi au extenuat ţara în războiul civil?

Istoricii au diferite răspunsuri la această întrebare. Dar există, eu cred, cel mai important răspuns, care ne deschide sensul istoriei: nu este cu putinţă a făuri fericirea umană pe temelie de ucidere, minciună, luptă sângeroasă. Nu este cu putinţă a construi bunăstare prin sânge şi fals. Acei, care au omorât aici familia ţaristă, considerau că procedează corect: „trebuie de şters de pe faţa pământului această familie, iar împreună cu ea – şi memoria despre fosta Rusie”, cică, în prezenţa acestor simboluri vii nu este cu putinţă a merge înainte – trebuie totul să distrugem, să demolăm această lume până la temelii, iar apoi să construim alta, care, bineînţeles, va fi una fericită.

Noi cunoaştem că nu s-a reuşit nimic din toate acestea. Şi clarvedem mistic că nu s-a reuşit din cauza că s-a vărsat sânge nevinovat, precum apoi el va curge râuri pe întreg pământul nostru.

Însă, pomenind trecutul, noi doar ne gândim la viaţa noastră contemporană, la viitor. De ce dar cu noi s-a produs o astfel de catastrofă? De ce atât de mult sânge a fost vărsat? De ce atâtea suferinţe a suportat poporul nostru, inclusiv Primul război mondial, şi revoluţia, şi războiul civil, şi teroarea, şi represaliile, iar apoi Marele război pentru apărarea Patriei? Milioane şi milioane de vieţi omeneşti au fost sacrificate pentru realizarea unui vis, care până la urmă aşa şi nu s-a înfăptuit.

Studiind trecutul, gândind la viaţa contemporană, privind în viitor, noi trebuie să facem concluzii corecte. Niciodată să nu–ţi făureşti bunăstarea pe baza nenorocirii altuia. Aceasta se referă la viaţa personală. Aceasta se referă şi la serviciul nostru. Cât de des noi în procesul creşterii în carieră ne ciocnim de concurenţii, care sunt gata să-i distrugă pe oponenţi! Şi doar se întâmplă cazuri, când unii îi distrug fiziceşte pe alţii, ca să-şi extindă spaţiul de viaţă, ca să obţină mai mulţi bani şi mai multă putere...

Noi niciodată nu vom dobândi obiectivele noastre, niciodată nu vom căpăta fericirea, dacă vom lupta pentru ea cu ajutorul minciunii, propagandei false, cu intrigi şi ucideri. Iată care este semnificaţia principală, ce ni se deschide în tragedia casei Ipatiev şi a acelui loc, unde ne aflăm acum. Casa nu mai există, dar în locul ei s-a înălţat la cer măreaţa Biserică pe Temelii de Sânge – în calitate de monument al celor întâmplate aici, monument al celor ucişi fără de vină şi ca un oarecare simbol şi semn al speranţei poporului nostru pentru renaştere, pentru făurirea unei vieţi cu adevărat drepte, dar fără sânge, fără violenţă, fără revoluţii, fără ciocniri civile – astfel, cum a fost creată măreaţa Rusie de strămoşii noştri evlavioşi.

Anume de aceea rugăciunea noastră astăzi, inclusiv în faţa mucenicilor din familia ţaristă – este pentru prosperarea Patriei noastre, a întregii Rusii istorice şi a statului Rus; despre prosperarea Bisericii noastre, purtătoare a acelui cod duhovnicesc al naţiunii, pe care păstrându-l, noi păstrăm poporul; pentru bunăstarea poporului nostru; pentru întărirea credinţei ortodoxe; pentru prosperitatea or. Ecaterinburg şi a întregului pământ al Ecaterinburgului.

Fie ca Domnul să vă ocrotească, păzindu-vă minţile şi inimile voastre de la orice tulburare, de la înţelegerea falsă a idealurilor; să ne facă capabili a efectua „deosebirea duhurilor” (1 Cor. 12:10), să diferenţiem adevărul de minciună şi să păstrăm întotdeauna memoria despre tragedia poporului nostru, pentru ca niciodată mai mult să nu se repete distrugerea Patriei.

Fie ca Domnul să aplece mila Sa către voi toţi. Hristos a Înviat! Hristos a Înviat! Hristos a Înviat!

Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii

Versiunea: rusă, ucraineană

Toate materialele cu cuvintele-cheie

 

Altele articole

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV Jocuri Olimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Patriarhului cu prilejul sărbătoririi Zilei tineretului ortodox

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril către sportivii ruși - participanți la cele de-a XXIV-lea Jocuri Olimpice și cele de-a XIII-lea Jocuri Paralimpice de iarnă din Beijing

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril în legătură cu desfășurarea acțiunii caritabile „Ziua milostivirii și compasiunii față de toți cei care se află în închisori”

Cuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril la Congresul internațional al profesorilor și lectorilor de limbă rusă

Cuvântul de învățătură al Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostit la înmânarea toiagului arhieresc Preasfințitului Gherasim, episcop de Vladikavkaz și Alania

Mesajul de felicitare al Patriarhului adresat participanților la solemnitățile din Lavra „Sfânta Treime” a Cuviosului Serghie cu prilejul zilei de pomenire a Sfântului Serghie de Radonej

Mesajul Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresat Preafercitului Patriarh al României Daniel cu prilejul aniversării întronării

Predica Sanctității Sale Patriarhul Chiril rostită de ziua pomenirii Sfântului Binecredinciosului cneaz Alexandru Nevski rostită după Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în Lavra „Sfântul Alexandru Nevski”

Adresarea Sanctității Sale Patriarhul Chiril cu prilejul Zilei treziei